1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Îmbrăţişarea otrăvită a lui S.O.V.

4 decembrie 2009

Dezbaterea de joi seară dintre cei doi prezidenţiabili a părut pur si simplu să schimbe raporturile de forţe.

https://p.dw.com/p/Kq66
Mircea Geoană, la un miting electoralImagine: AP

Joi seara Traian Băsescu a reuşit în faţa întregii naţiuni să arate că Mircea Geoană ar putea fi dependent de nişte oameni de afaceri dezonoraţi, aşa cum este Sorin Ovidiu Vîntu. Faptul că în preziua dezbaterii Mircea Geoană a fost în vizită acasă la cunoscutul afacerist (între ora 11 : 45 PM şi 12 : 19 PM, după cum se arată pe site-ul Academiei Caţavencu) a contat ca o lovitură dură, la care candidatul Opoziţiei nu a reuşit să aibă o replică potrivită.

Întreaga campanie electorală a lui Traian Băsescu a fost axată pe lupta împotriva unei „oligarhii“ corupte, pe care a numit-o prin enumerare : Sorin Ovidiu Vîntu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu.

E adevărat că enumerarea aceasta nu a conţinut mereu aceleaşi nume, dar în orice caz cei trei „moguli“ au fost cu insistenţă diabolizaţi şi prezentaţi de aparatul propagandistic al preşedintelui ca fiind cele mai întunecate figuri care se găsesc în România.

Stilul acestei campanii, chiar dacă a făcut recurs la lucruri adevărate şi de notorietate publică, a adus aminte prea mult de structuri arhaice ale mentalului colectiv al românilor, exprimate poate cel mai bine de scenariul domniei lui Lăpuşneanu.

Vîntu, Patriciu, Voiculescu, dar şi parlamentarii corupţi, sînt un avatar la boierului Moţoc, al cărui cap Traian Băsescu îl oferă pe tavă poporului însetat de răzbunare. Referendumul din 22 noiembre a fost el însuşi argumentat pe acelaşi scenariu simplist, dar mereu eficace, al ţapului ispăşitor.

Prin urmare, pe fondul acesta, asocierea fără replică a lui Mircea Geoană cu Sorin Ovidiu Vîntu a fost o lovitură care duminică seara se va putea dovedi decisivă.

Dar faptul că Vîntu a confirmat prompt informaţia că Mircea Geoană l-a vizitat şi mai ales că presa nu putea obţine aceste informaţii (însoţite de fotografii doveditoare) decît de la el însuşi sugerează că vicleanul om de afaceri joacă mereu la două capete şi că nu riscă să pună totul pe o singură carte.

De altfel, se ştie iarăşi că Traian Băsescu a colaborat şi el cu Vîntu, după cum se ştie iarăşi că unii dintre cei mai eficace oameni din aparatul său electoral au fost şi ei acasă la Sorin Ovidiu Vîntu, unde şi-au negociat onorarii consistente tocmai cu scopul de a construi imaginea pozitivă a preşedintelui în cadrul trustului Realitatea.

S-a uitat repede că trustul Realitatea a fost mereu ambiguu, dacă nu duplicitar, în poziţia sa politică şi că tonul unilateral anti-Băsescu a fost adoptat abia de la un moment încoace.

În sfîrşit, lovitura nu era întreagă dacă Vîntu nu vorbea afectuos despre Mircea Geoană, de care l-ar lega o prietenie veche.

Candidatul Opoziţiei, care cu o zi înainte se delimitase de Vîntu, declarînd că îl consideră un personaj malefic, a fost dezminţit cu o bine camuflată cruzime de Vîntu însuşi, care a dezvăluit cu aer candid că împreună conveniseră să-şi disimuleze complicitatea.

Prietenia afişată a lui Vîntu, tocmai acum cînd a picat vestea arestării lui Nicolae Popa şi cînd povestea FNI a fost subit resuscitată, va atîrna greu la cîntar.

Îmbrăţişarea lui Vîntu îl va ucide probabil pe Mircea Geoană. Politica românească se vădeşte mereu mai complicată şi mai bizantină decît pare la prima vedere.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu