În ştiinţele 'dure' estul bate vestul

Imediat după ce un amplu studiu OECD atesta adulţilor germani performanţe mediocre în ştiinţa de carte, într-atît încît ziarele titrau oripilate Fiecare al şaselea german citeşte ca un elev de clasele primare, a urmat o ploaie de explicaţii, unele plauzibile, altele tendenţioase.

Nu a trecut multă vreme şi un nou studiu, de astă dată intern, măsurînd performanţele elevilor germani de clasa a 9-a în ştiinţele "dure", matematică, fizică, chimie, scoate la lumină o falie neaşteptată între vechile şi noile landuri federale. Şcolarii din ţinuturile fostei RDG sunt mai buni decît colegii lor din vechea Republică Federală. În fruntea clasamentului se situează Saxonia. Codaşe sunt trei state oraş şi landul Renania de Nord-Vestfalia. Cum era de aşteptat, din nou Bavaria, secondată de Renania-Palatinat, salvează onoarea învăţămîntului din vestul Germaniei. Înainte de a trece în revistă diversele explicaţii şi interpretări date rezultatelor studiului, demn de semnalat este modul în care a fost efectuată investigaţia. Peste 44.000 de elevi de clasa a 9-a de la 1.300 de şcoli au luat parte la "competiţia” organizată de cercetători ai Institutului pentru Promovarea Calităţii în Învăţămînt, de pe lîngă Universitatea Humboldt din Berlin.

De trei ani au nevoie elevii berlinezi pentru a-i ajunge din urmă pe colegii lor de aceeaşi vîrstă din Dresda, la matematică, fizică şi chimie. Studiul a mai evidenţiat şi preferinţele est-germanilor pentru ştiinţele exacte. Nu este exclus ca această aptitudine să fie rodul unei tradiţii a învăţămîntului din fosta RDG: ştiinţele naturii, ştiinţele exacte, nu sunt compatibile cu ideologiile, de orice fel ar fi acestea. Însuşirea şi aprofundarea ştiinţelor "dure" este şi o chestiune de disciplină, exerciţiu şi antrenament şi în plus, într-o atmosferă doctrinară, intens politizată, ele ofereau un spaţiu de libertate. Aşa numitele „olimpiade” de matematică, fizică, chimie, biologie, făceau parte din programele de învăţămînt în multe ţări foste comuniste. Interesant este că profesorii actualei generaţii de elevi de clasa a noua din noile landuri şi-au făcut şi încheiat studiile, în bună parte, în perioada existenţei „statului muncitorilor şi ţăranilor” . Acest fapt se poate deduce din vîrsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani a majorităţii dascălilor care predau la şcolile din noile landuri.

Mai există o serie de particularităţi care ar putea explica decalajul de cunoaştere, în favoarea „estului” Germaniei, între care, bunăoară, o stabilitate a planului de învăţămînt, mai puţin supus presiunii experimentelor şi reformelor de tot felul, o justă corelaţie între teorie şi practică.

În încercarea de a explica acest decalaj, au fost din nou invocate cîteva "argumente” deja utilizate în elucidarea rezultatelor studiului OECD. Preşedintele Asociaţiei Profesorilor din Germania, Josef Kraus, crede că procentajul mai mare de migranţi defavorizaţi în landurile din vest ar greva asupra performanţelor şcolare. În noile landuri, numărul elevilor care provin din familii de imigranţi este mai mic. Majoritatea provin din Vietnam şi sunt adesea mai buni decît colegii lor germani. Recentul studiu confirmă însă şi cîteva elemente mai puţin plăcute dar remediabile, dezvăluite de studiile PISA sau OECD. Şi anume, că în Germania, mai pregnant decît în restul ţărilor europene, originea socială a elevilor deţine un rol cheie în buna lor pregătire şcolară. Şi că deşi competenţele lingvistice nu intră în joc în disciplinele pomenite, mare parte din elevii care provin din familii de migranţi sunt totuşi dezavantajaţi. Recentul studiu, ca şi cele precedente, au un rol stimulator: profesorii, specialiştii, pedagogii şi-au propus să creeze elevilor care provin din familii de migranţi, un programe de stimulare, un cadru şcolar şi extra-şcolar apt să-i ridice la nivelul de cunoaştere al colegilor lor de vîrstă şi de studiu proveniţi din familii germane.