În aşteptarea unui dialog naţional

"Care dialog?" titrează pe prima sa pagină astăzi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Şi la o zi de la apelul lansat de Vladimir Putin separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei "de a amâna - dar, nota bene, nu de a contramanda - referendumului, actorii politicii de la Berlin şi până la Bruxelles au încercat să desluşească ce se asunde în spatele intervenţiei preşedintelui Rusiei". Politicieni de frunte din tabăra creştin-democrată germană, mai scrie FAZ, nu cred că preşedintele Rusiei ar fi interesat de o detensionare a situaţiei. Separatiştii înarmaţi, sprijiniţi, după toate probabilităţile, de unităţi speciale ruseşte, nu au dat curs solicitărilor lui Putin de a amâna plebiscitul. Aşa s-ar putea crea impresia că nu Moscova e cea care trage sforile din umbră - arată cotidianul supraregional german.

Intervenţia lui Putin şi apelul său la dialog ar putea fi un indiciu pentru faptul că Moscova "a subestimat reacţiile internaţioanle faţă de anexarea Crimeei de către Rusia, că izolarea ţării e totuşi dureroasă şi că se doreşte evitarea sancţiunilor economcie care ar putea fi consecinţa unei escaladări a situaţiei din estul Ucrainei". Pe 25 mai va fi ales un nou preşedinte ucrainean. "Acesta va putea demara atunci un dialog naţional" - conchide cotidianul care apare la Frankfurt/ Main.

Sub titlul "Ucraina se diminuează", Die Welt atrage apreciază că "dacă nu se întâmplă vreo minune, duminică Ucraina se va mai micşora în continuare". Aceasta de vreme ce seapratiştii din Doneţk şi Lugansk nu renunţă la referendumul anunţat pentru această dată asupra independenţei de Kiev.

Şi ce poate face conducerea ucraineană? Foarte puţin, e de părere cotidianul berlinez. După ce tentativa de a împiedica desfăşurarea plebiscitului a eşuat în mod dramatic, Kievul ar trebui să-şi retragă trupele din ce două regiuni. Altfel va exista şi mai multă vărsare de sânge. În acelaşi timp va trebui să întărească regiunile rămase.

Süddeutsche Zeitung atrage atenţia că regiunile secesioniste din estul Ucrainei "nu sunt Crimeea". În estul ţării oamenii nu sunt atât de încântaţi de ideea destrămării Ucrainei - şi aceasta "din motive de natură etnică şi istorică. În ochii majorităţii, Moscova nu ar reprezenta salvarea". Ce rol ar dori, atunci, să joace Rusia în estul secesionist al Ucrainei? - se întreabă în acelaşi timp cotidianul münchenez.

"Încasări record pentru stat" titrează pe prima sa pagină astăzi acelaşi Süddeutsche Zetiung.

Tot pe pagina de debut, Frankfurter Allgemeine Zeitung titrează "Aproape 20 de miliarde în plus la buget". Statul, landurile şi administraţiile regionale profită în mai mare măsură decât până acum de pe urma bunei conjuncturi. Ministrul Finanţelor, Wolfgang Schäuble a anunţat rezultatul estimărilor echipei de experţi - anume că până în anul 2018, impozitele vor aduce în vistieria statului 19,3 miliarde de euro mai mult decât se apreciase încă în noiembrie trecut.