1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

În ajunul summitului NATO

Anke Hagedorn / Petre Iancu27 noiembrie 2006

Afganistanul şi forţa de intervenţie rapidă – două dintre cele mai importante subiecte care se vor afla pe agenda şefilor de stat şi de guvern care se întîlnesc mîine la Riga.

https://p.dw.com/p/B1Hq

In cele două zile ale summitului se va dezbate însă mai puţin transformarea alianţei şi extinderea ei, cît dificultăţile întîmpinate de trupele ISAF în lupta cu talibanii din sudul şi estul Afganistanului.

In context, secretarul general al alianţei, Jaap de Hoop Scheffer a cerut în ultima vreme tot mai insistent Germaniei să-şi mute o parte din forţe din nordul mai paşnic pe teatrele de operaţiuni de la răsărit şi miazăzi unde forţele alianţei reclamă cu urgenţă solidaritatea colegilor lor. Şeful NATO e susţinut în acest demers de americani, canadieni, britanici, olandezi şi în genere de majoritatea celorlalte state membre. Dar cancelarul Angela Merkel a respins categoric toate aceste aceste solicitări, stăruind şi săptămîna trecută, în Bundestag, că forţele germane de la poalele Hindukuşuzlui nu-şi vor extinde misiunea. Germanii, a afirmat ea, „consideră că sarcina lor este în nordul Afganistanului."

Germania nu cedează presiunilor

"In cadrul mandatului pe care-l are, Bundeswehrul îşi va asuma în continuare răspunderi în această zonă. In ce mă priveşte, cred că Afganistanul e un subiect prea important, ca să-l lăsăm să degenereze într-o dezbatere militară nord-sud. In Afganistan vrem cu toţii succesul, fie ce vorba de NATO, sau de Comunitatea internaţională. Iar noi ştim în Germania că în acest scop trebuie să luptăm şi să luptăm şi cu mijloace militare”, a spus ea. Dar, a ţinut să precizeze Merkel textual, „trebuie să luptăm şi pentru inimile oamenilor din Afganistan. Ambele componente sunt din punctul meu de vedere asociate şi aşa ne vom înţelege misiunea”.

Cu 3.000 de militari, contingentul german este cel de-al treila ca mărime din forţa de protecţie internaţională ISAF. Iar de la mijlocul lui octombrie, au fost trimişi în sudul Afganistanului şi 21 de specialişti germani în telecomunicaţii. Dacă Merkel se impune, maniera în care germanii corelează operaţiunile militare cu ajutoarele civile ar urma să devină modelul standard al tuturor planurilor operative. Şi alte state NATO şi-au exprimat simpatia pentru acest model.

ISAF în mare nevoie de întăriri

Dar toate acestea nu rezolvă problema militară cu care se confruntă NATO. Comandantul suprem al alianţei, James Jones, a deplîns faptul că nu s-a dat curs cererii sale de întărire a celor 32.000 de militari ai ISAF cu un efectiv de allţi 2.500 de soldaţi. Polonia a promis ce-i drept să disloce 1.000 de oameni în regiune, dar ei nu vor sosi pe front decît în ianuarie sau februarie viitor.

Progrese privind înfiinţarea forţei de intervenţie rapidă

In schimb alianţa speră să realizeze un progres major în privinţa forţei de intervenţie rapidă, care la Riga ar putea fi declarată gata de acţiune. Scheffer şi-a manifestat optimismul în această privinţă. Cu 25.000 de militari, forţa de intervenţie rapidă ar putea fi utlizată în situaţii de criză, în combatarea urmrărilor unor catastrofe, dar şi înc az de necesitate militară.

Extinderea NATO pe agenda discuţiilor

In fine la Riga se va discuta şi extinderea alianţei prin cooptarea unor ţări precum Albania, Croaţia, Macedonia, Ucraina şi Georgia, dar nu se vor adopta decizii în acest sens. Lipsit de şanse este, deocamdată şi dorinţa SUA, de a transforma NATO într-un parteneriat global, care să includă şi ţări precum Australia, Japonia sau Corea de Sud. Acestora li s-ar putea acorda apoi, pe termen lung, posibilitatea de a a adera la NATO. Dar majoritatea statelor membre a formulat obiecţii. Ca soluţie de compromis s-ar putea hotărî totuşi o intensificare a cooperării cu aceste ţări.