1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Soluţii în sprijinul celor afectaţi de "explozia" francului

Nemanja Rujevic, Claudia Ştefan29 ianuarie 2015

Ani la rând, în estul Europei, creditele imobiliare în franci elveţieni păreau a fi o soluţie convenabilă. Aprecierea bruscă a acestei monede a dus, însă, la creşterea ratelor lunare.

https://p.dw.com/p/1ESYb
Imagine: picture-alliance/dpa/Berg

"Răul este întruchipat de francul elveţian" spune Marko Vasić atunci când vorbeşte despre creditul pe care îl are de rambursat. În 2008 a achiziţionat un apartament în Belgrad, motiv pentru care a luat un credit în franci elveţieni. Rata lunară stabilită era de 350 de euro, bani pe care şi-i putea permite. După recenta apreciere a francului în raport cu moneda euro, rata lunară a ajuns la 560 de euro.

"Noi, clienţii, nu suntem jucători la ruletă. Şi, totuşi, tot pe noi ne îngroapă de vii. Nici nu mai ştiu dacă ar trebui să fiu furios pe bănci sau pe stat. Aşa că sunt furios pe amândoi", mărturiseşte Vasić.

Sute de mii de cetăţeni din Europa Centrală şi de Sud-Est se găsesc în aceeaşi situaţie. În Polonia au fost contractate aproximativ 550.000 de credite în franci elveţieni, în România 150.000, în Croaţia 60.000, iar în Serbia 22.000.

Cine suportă pierderile?

Multă vreme, băncile şi-au sfătuit clienţii să nu ia împrumuturi în euro, ci în franci - cu dobânzi relativ mici, pe timp îndelungat. Ulterior, instituţiile bancare şi-au văzut interesul fără să mai ţină cont de nimic, critică economistul Dejan Gavrilović, reprezentant al Asociaţiei Clienţilor Băncilor "Efektiva" din Serbia:

"Creditorii au speculat cât au putut consolidarea francului elveţian. Nu e o coincidenţă faptul că toate acestea se întâmplă tocmai în Europa de Est. În această regiune clienţii sunt mai puţin informaţi şi nu dispun de suficientă protecţie din partea statului." În ciuda sumelor rambursate până acum, clienţii se afundă şi mai mult în datorii.

Manuel Ammann de la Universitatea elveţiană Sankt Gallen admite faptul că, probabil, mulţi clienţi au fost consiliaţi greşit. Cu toate acestea, el ţine să sublineze obligativitatea respectării clauzelor din contractele de împrumut:

Wohnungsbau Minsk Weißrussland
Imagine: DW/E. Danejko

"Cei care şi-au asumat riscuri, trebuie să plătească. În acest caz, aceştia sunt clienţii băncilor." A fost naiv din partea lor să-şi imagineze că vor achita dobânzi mici fără să ia în calcul şi riscul modificării cursului de schimb. "Prin urmare, ar fi o problemă dacă politicienii ar obliga retroactiv băncile să preia pierderile", adaugă Ammann.

Politicienii din ţările afectate văd lucrurile altfel. Pentru aceste guverne ar fi şi mai problematic să lase de izbelişte mii sau sute de mii de familii care nu-şi mai pot achita ratele. Cel puţin în Croaţia nici nu se pune problema tocmai acum, în anul în care premierul social-democrat Zoran Milanović îşi doreşte să fie reales. Astfel, executivul de la Zagreb intenţionează să le impună băncilor să suporte consecinţele aprecierii francului.

Ungaria ca model?

Ideea de bază este simplă: creditele în franci ar trebui convertite în euro sau în moneda naţională, la cursul de dinaintea "exploziei" francului elveţian. Ca model este indicată Ungaria, ţară care a obligat băncile să transforme creditele în forinţi înaintea renunţării Elveţiei la cursul de schimb euro-franc. În urma acţiunii guvernului maghiar, băncile străine de la Budapesta - majoritatea din state ale UE - au pierdut în jur de 3 miliarde de euro.

Symbolbild Neuverschuldung
Imagine: ferkelraggae - Fotolia.com

Aceeaşi politică vor acum s-o urmeze Croaţia şi Polonia. "A devenit o problemă socială uriaşă. În ultimii ani, situaţia de pe piaţa locurilor de muncă s-a înrăutăţit. Mulţi cetăţeni n-au mai putut să-şi achite creditele", spune profesor Barbara Liberda de la Universitatea din Varşovia.

Tocmai de aceea, în opinia sa, decizia de a obliga băncile să preia din pierderi i se pare corectă. "Dacă mulţi clienţi vor declara faliment personal, băncile vor trona pe un morman de bunuri imobiliare pe care nu vor mai avea cui să le vândă", afirmă, la rândul său, economistul sârb Dejan Gavrilović.

Atitudinea Guvernului conservator din Serbia este însă rezervată. Marko Vasić nu crede că politicienii îi vor salva pe cetăţenii care întâmpină greutăţi din cauza francului elveţian: "Ştiu oameni care strâng cureaua până nu mai pot pentru a-şi putea rambursa creditele. Pe fond de stres, mulţi s-au îmbolnăvit grav", spune el. Bărbatul speră să-şi poată plăti apartamentul, într-o bună zi. După aceea, nu mai vrea să audă de franc în veci!