1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

În ciuda progreselor, criza din Kirghizia nu s-a încheiat încă

Ruth Dickhoven / Ioachim Alexandru28 martie 2005

La câteva zile de la răsturnarea preşedintelui kirghiz Askar Akaiev, la orizont se întrevede o aprigă luptă pentru putere între membrii noii conduceri. Şeful instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei, Felix Kulow, a subliniat ieri că parlamentul monocameral ales în februarie şi martie este cel legitim. În schimb, premierul desemnat Kurmanbek Bakijev a sprijinit până în această dimineaţă parlamentul vechi bicameral, ales în anul 2000. Între timp, vechiul for legislativ s-a dizolvat.

https://p.dw.com/p/B1Xc
Kurmanbek Bakijew - noul preşedinte interimar kirghiz
Kurmanbek Bakijew - noul preşedinte interimar kirghizImagine: AP

În Kirghizia s-a petrecut cea mai rapidă revoluţie din ultima vreme, dintr-o fostă republică sovietică. Protestele de massă au apărut abia în urmă cu o săptămână în sudul ţării, câteva zile mai târziu preşedintele Askar Akaiev s-a deplasat la Moscova, iar în lipsa acestuia, opoziţia a ocupat sediul guvernamental din Bishkek, preluând şi puterea. Premierul interimar Kurmanbek Bakiiew - candidat şi el la suprema funcţie în stat, pe care o ocupă de asemenea provizoriu - a anunţat că alegerile prezidenţiale se vor desfăşura în data de 26 iunie.

Mulţi sunt de părere însă că evenimetele din Kirghizia se succed prea repede. Astfel, misiunea OSCE la Bishkek a avertizat că termenul ales pentru desfăşurarea prezidenţialelor este prea scurt. Un responsabil al Organizaţiei a declarat că atâta vreme cât forţele politice ale ţării nu ajung la un compromis, ţinerea de noi alegeri nu ar face altceva decât să amplifice haosul.

Haosul existent este de pe acum considerabil. Deşi în ultimele nopţi neliniştile s-au mai estompat, graţie instalării în fruntea serviciilor de securitate a lui Felix Kulow, un politician de opoziţie eliberat joi din închisoare, situaţia rămâne tensionată mai ales în sudul sărac al ţării, unde populaţia se simte la fel de puţin reprezentată de opoziţie, după cum era străină şi de regimul lui Askar Akaiev.

Moscova şi Washingtonul, care conlucrează în Kirghizia în vederea combaterii terorismului, şi-au anunţat decizia de a-şi menţine bazele militare din apropierea capitalei Bishkek; iar preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat disponibilitate de cooperare cu noii potentaţi kirghizi, care speră în viitorul apropiat în masive investiţii ruseşti, fără de care economia ţării nu va putea să repornească.

În faţa Ambasadei kirghize din Moscova, simpatizanţi ai mişcării de tineret adversare Kremlinului, intitulate „Cei care merg fără Putin”, au depus ieri lalele, exprimând speranţa că şi în Rusia va fi posibilă într-o bună zi o revoluţie de catifea, rapidă precum în Kirghizia şi paşnică precum în Ucraina.