În clubul celor puternici

Executivul de la Berlin a fost foarte mulţumit în octombrie, după alegerea Germaniei în Consiliul de Securitate. Republica Federală a reuşit să fie admisă în cel mai important for al ONU încă din primul tur al alegerilor, în condiţiile unei concurenţe solide. O adevărată dovadă de încredere din partea comunităţii internaţionale, crede ministrul de externe, Guido Westerwelle: "Avem acum şansa să ne facem auzită opinia înainte de luarea deciziilor, să ne sporim astfel influenţa, de exemplu la rezolvarea conflictelor regionale."

Din ianuarie, Germania va fi alături de celelalte mari puteri la redactarea şi adoptarea celor mai importante rezoluţii. Ordinea de zi este marcată, de regulă, de crizele momentului, iar influenţa cea mai mare o au cele cinci ţări cu drept de veto şi statut de membri permanenţi - SUA, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie. Ar putea Germania să-şi promoveze în această ilustră companie interesele naţionale? Mai degrabă nu, crede ambasadorul german la ONU, Peter Wittig. "În Consiliul de Securitate nu vii cu o platformă politică similară unui program de guvernare într-un nou cabinet. Agenda Consiliului depinde de crizele momentului şi de operaţiunile de menţinere a păcii. Raportul dintre iniţiativele independente şi problemele de actualitate este puternic dominat, de regulă, de cele din urmă."

Dar există şi teme la care se lucrează în continuu. Guvernul german se va angaja, în special, în eforturile de menţinere a păcii. Misiunile militare sunt corelate, în acest caz, cu cele de reconstrucţie civilă şi stabilizare după conflict.

Germania va prelua responsabilităţi sporite şi în combaterea terorismului, în "comitetul de sancţionare a reţelei Al Qaida şi a talibanilor". Această comisie emite sau ridică sancţiuni de călătorie pentru persoane individuale, acuzate de terorism. Decizii care joacă un rol important, de exemplu, în procesul de reconciliere cu talibanii în Afganistan. O altă problemă care îl preocupă pe ambasadorul german este cea a copiilor-soldaţi: "Există un grup de lucru special în Consiliul de Securitate, care se ocupă în principal cu abuzurile suferite de copii în conflicte şi, mai ales, cu recrutarea şi folosirea copiilor-soldaţi. Vom acorda o mare atenţie acestor chestiuni".

Obţinerea unui loc permanent în Consiliul de Securitate al ONU rămâne un obiectiv pe termen lung al politicii externe germane. Reformarea acestui for nu este decisă de Consiliu, ci de Adunarea Generală, formată din 192 de state membre. Acestea nu par deocamdată preocupate de modificarea structurilor ONU.

Pe lângă Germania, şi India şi Brazilia solicită statutul de membru permanent. De asemenea, Nigeria şi Africa de Sud militează demult pentru obţinerea unui loc în Consiliu şi continentului african.

Una din primele teme cu care Germania va avea de-a face în Consiliul de Securitate va fi referendumul din sudul Sudanului, din 9 ianuarie, în care cetăţenii acestei regiuni vor vota în vederea obţinerii independenţei teritoriului.

Ambasadorul Peter Wittig urmăreşte de mai mult timp acest conflict. Iar în iulie 2011, când ar putea fi înfiinţat noul stat Sudanul de Sud, Republica Federală va deţine chiar preşedinţia Consiliului de Securitate.

Autori: Nina Werkhäuser/Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder