1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

În genunchi

8 decembrie 2010

În genunuchi..."Nici un gest nu a influenţat mai mult politica ultimei jumătăţi a secolului XX, decât imaginea cancelarului Willy Brandt îngenunchiat la Varşovia".

https://p.dw.com/p/QTFi
Cancelarul Willy Brandt la Varşovia, în 7 decembrie 1970Imagine: picture-alliance/PAP

Exact patru decenii mai târziu, relaţiile dintre Germania şi Polonia se desfăşoară pe poziţii de egalitate, după cum a semnalizat prin prezenţa sa la Varşovia, actualul preşedinte al Republicii Federale, Christian Wulff.

Revenim însă la acel 7 decembrie al anului 1970, când, după cum aminteşte astăzi KÖLNER STADT-ANZEIGER, "printr-un amestec de raţiune şi spontaneitate, Willy Brandt a marcat începutul celei mai importante schimbări din timpul Războiului Rece. Ceea ce prin negocieri se anunţa a fi un eşec, s-a transformat în acţiune odată cu gestul dezarmant a lui Brandt de a îngenunchia în faţa memorialului închinat victimelor ghetoului de la Varşovia şi a permis reunificarea Germaniei, două decenii mai târziu".

Şi la München, relaţiile dintre Polonia şi Germania, reluate după gestul lui Brandt, la care se adaugă depuerea ieri, de către preşedintele federal Wulff şi omologul său polonez Komorovski a unor coroane la acelaşi memorial, sunt interpretate de SÜDDEUTSCHE ZEITUNG ca o întâlnire "între prieteni".

Despre prietenia germano-polonă scriu şi berlinezii de la DIE WELT, susţinând că prin prezenţa preşedintelui Wulff la Varşovia, acesta calcă pe urmele cancelarului Brandt. Şi tot din Polonia, legendarul Lech Walesa, comentează pentru publicaţia germană nu doar gestul de acum patru decenii, ci şi libertăţile din secolul XXI. Referindu-se la arestul laureatului premiului Nobel pentru pace, Liu Xiaobo, Walesa conchide că "sistemul chinez nu poate funcţiona".

Din genunchi s-au ridicat acum irlandezii, după ce Uniunea Europeană le-a promis un serios ajutor financiar. Fondurile nu sunt, însă, inepuizabile. Tot DIE WELT anunţă că cele 750 de miliarde de euro, promise iniţial pentru ajutorarea statelor aflate în impas financiar, nu vor fi suplimentate, decizia survenind la finalul întrunirii de la Bruxelles a miniştrilor de finanţe din statele europene.

Pe larg comentată este şi reţinerea lui Julian Assange, propulsat în atenţia opiniei publice o dată cu apariţia a sute de mii de documente secrete pe portalul WikiLeaks. Căutat de Interpol, în urma unor acuzaţii de viol, Assange s-a predat anchetatorilor, iar "Statele Unite salută reţinerea fondatorului WikiLeaks", după cum anunţă chiar pe prima pagină bavarezii de la SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Şi la Frankfurt, anunţul este comentat în detaliu, paginile de foileton ale FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG descoperind analogii interesante cu întâmplările din romanul "Underground", apărut în 1997, în care co-autorul, Julian Assange, prevede acuzaţii de acest gen aduse unui hacker imaginar. "Civilizaţia se dezvoltă lent. În mod tradiţional cei care luptă pentru drepturile omului, intelectualii nealiniaţi şi alţi activişti sunt cei care contribuie la progres. Societatea se opune acestor oameni curajoşi; moguli puternici îi pedepsesc pe cei care se revoltă", constata în urmă cu 13 ani scriitorul, pe atunci, Assange.

Şi pentru că am amintit de intelectuali şi de progres, cel mai recent studiu al OECD referitor la educaţie, atestă că sistemul din România este în cădere liberă şi că performanţele generale ale elevilor îi situează pe ultimele locuri în Europa. Un studiu aşteptat cu teamă şi de germani, care, între timp, pot răsufla uşuraţi. Sistemul lor educaţional îşi revine, încet dar sigur.

Autor: Alina Kühnel
Redactor: Medana Weident