În Germania trăiesc tot mai mulţi străini

Forţa de seducţie a Germaniei pare să fi sporit spectaculos. Cifrele vorbesc de la sine. În 2012 numărul străinilor înregistraţi a fost cu 282.800 mai mare decît în 2011. Dar, raportat la ultimii 20 de ani, reprezintă un spor de 4,1 %.

Dar cine sunt noii veniţi ? Majoritatea lor, 80% sunt originari din statele din centrul şi estul continentului, membre ale Uniunii Europene. Sporul se datorează şi noii legislaţii în baza căreia, din 1 mai 2011, accesul neîngrădit pe piaţa muncii le este garantat cetăţenilor Uniunii Europene. De acest privilegiu vor avea parte cu începere din 1 ianuarie 2014 şi cetăţenii mai tinerelor membre ale UE, România şi Bulgaria.

Oficiul Federal de Statistică cu sediul la Wiesbaden, a dat publicităţii şi o statistică din care rezultă că numărul polonezilor care trăiesc în Germania a sporit cu 13,6 % iar cel al ungurilor, cu 29,8%, depăşind, în acest din urmă caz , procentual, numărul românilor, un plus de 28,8% şi al bulgarilor ( 26,5%). Şi ţările meridionale afectate de criză au furnizat Germaniei un număr sporit de cetăţeni: cu 5,1% mai mulţi din Grecia şi cu 9,1% din Spania.

Care sunt landurile preferate? Bavaria (un plus de 65.900) urmată de Renania de Nord Westfalia şi de Baden - Württemberg, fiecare cu cîte 52.900.

Noile landuri şi-au sporit atractivitatea, în frunte cu Saxonia Anhaltină şi Turingia. Două vechi landuri Federale - Saarland şi Berlinul - au înregistrat doar un spor modest.

Situaţia statistică întocmită de autorităţile de la Wiesbaden cuprinde şi numărul cetăţenilor străini proveniţi din alte ţări decît cele membre ale Uniunii Europene.

Cetăţenii turci alcătuiesc cea mai mare comunitate, 1,6 milioane, urmaţi de polonezi şi italieni. Fiecare al cincilea nou venit în decursul unui singur an, inclus în statistica actuală, este originar din Siria, China, India şi Federaţia Rusă. In total însă, sporul acestei categorii de cetăţeni străini care trăiesc în Germania este de doar 1,3 % în comparaţie cu anul trecut. In vechile landuri federale, grupul cel mai masiv îl reprezintă cetăţenii turci, iar în noile landuri, cei polonezi, ruşi, vietnamezi şi ucraineni.

Se menţionează că cifrele date publicităţii de Oficiul federal de Statistică nu au o valoare absolută, că ar putea exista mici deviaţii nesemnificative de la situaţia reală, care vor fi investigate.

Economia germană duce lipsă de personal calificat se menţionează în depeşele agenţiilor de presă, care citează şi sectoarele unde această carenţă este acută: asistenţa socială şi medicală, expertiza economică, consilierea juridică şi financiară, construcţii, gastronomie.

Totuşi, creşterea numărului cetăţenilor străini care locuiesc în Germania, care îşi află aici de lucru, este îmbucurătoare. De dorit ar fi ca mulţi dintre noii veniţi să opteze pentru cetăţenia germană, a declarat Christine Langenfeld, preşedinta Consiliului Fundaţiilor Germane pentru Migraţie şi Integrare. Concomitent, se înmulţesc şi vocile avizate care invită viitorul guvern să relaxeze legislaţia privind dreptul de şedere în Germania al străinilor care trăiesc de mai mulţi ani în Republica Federală şi sunt bine integraţi. O astfel de măsură ar fi benefică mai ales pentru copiii azilanţilor care deja sunt incluşi în sistemul german de învăţămînt.