În Republica Moldova a învins partidul lui Vladimir Putin

În total, în Republica Moldova au fost deschise 25 de secţii de votare pentru alegerile în Duma rusă. Dintre acestea, 24 au fost deschise în Transnistria şi doar una în Chişinău, în incinta Ambasadei Federaţiei Ruse. Autorităţile moldovene au calificat decizia Moscovei de a deschide secţii de votare în stânga Nistrului „amestec în treburile interne ale Republicii Moldova”.

Deşi cu o zi înaintea alegerilor Ministerul moldovean de Externe şi-a reiterat poziţia, menţionând că „nu a primit nici un document, în conformitate cu uzanţele diplomatice internaţionale pentru deschiderea secţiilor de votare în Transnistria”, după alegeri Ministerul de Externe de la Chişinău nu a mai reacţionat în nici un fel. Un grup de organizaţii non-guvernamentale, care au semnat o notă de protest la adresa Rusiei în legătură cu acest caz, au cerut autorităţilor Republicii Moldova expulzarea ambasadorului rus din Chişinău.

La rândul său, Ambasada Rusiei a difuzat o notă explicativă în care argumentează nevoia deschiderii secţiilor de votare în Transnistria prin faptul că acolo se află militari ruşi care au dreptul la vot. Documentul citat lasă să se înţeleagă că acordurile internaţionale nu-i pot împiedica pe aceşti militari să meargă la vot. În acelaşi timp, Ambasada rusă a precizat că „desfăşurarea alegerilor pentru Duma rusă pe teritoriul Transnistriei în nici un caz nu înseamnă un atentat al Rusiei la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Dacă facem, însă, abstracţie şi de această dată de gestul sfidător al Federaţiei Ruse în raport cu autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova şi ne referim la rezultatele înregistrate la toate cele 25 de secţii de votare, într-adevăr constatăm că Partidul „Rusia Unită” al preşedintelui Vladimir Putin s-a clasat pe prima poziţie cu aproape 84% din voturile celor 47.000 de participanţi la scrutin. Urmează, la o distanţă mare, formaţiunea pro-Kremlin “Rusia Dreaptă” - cu 4,96%, Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovschi – cu 4,93% şi Partidul Comuniştilor – cu 4,43%.

La ieşirea din secţiile de votare, majoritatea alegătorilor care au acceptat să discute cu jurnaliştii au spus că cel mai mult îşi doresc ca Rusia să recunoască independenţa Transnistriei şi să o transforme în al doilea Kaliningrad:

„Cel mai mult vreau să fim recunoscuţi şi, bineînţeles, aştept o schimbare în atitudinea oficială a Rusiei faţă de noi. (...) Poate există o posibilitate să intrăm în componenţa Rusiei după modelul Kaliningrad...! Lucrurile s-ar schimba în bine – vom avea pensii şi salarii ruseşti. (...) Eu aştept unirea cu Rusia şi vreau ca în regiunea noastră să fie pace şi să avem un viitor.

De menţionat că în Rusia, unor observatori nu li s-a permis să monitorizeze scrutinul. La alegeri au fost acreditaţi în total 266 de observatori străini, dintre care jumătate proveneau din spaţiul CSI, iar restul din partea APCE. Biroul OSCE pentru instituţii democratice şi drepturile omului, principala subdiviziune de supraveghere a desfăşurării alegerilor nu a avut observatori, deoarece Moscova nu le-a acordat vize în timp util. Din partea Republicii Moldova alegerile din Rusia au fost monitorizate de doi reprezentanţi ai Comisiei Electorale Centrale.