În termeni de securitate, Moldova ignoră o relaţie cu NATO

În discursul rostit la reuniune, oficialul moldovean a cerut înlocuirea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană cu o misiune civilă de menținere a păcii sub mandat ONU. Potrivit lui Anatol Șalaru, „Rusia, fiind parte a conflictului din 1992, nu poate fi pacificator. Acordul de pace semnat la Kremlin de Elțin și Snegur (președinții de atunci ai Rusiei și Moldovei) a fost un acord între două forțe care au participat la conflict. Atunci când o țară este participantă la un conflict, ea nu poate fi și pacificator - ea nu poate garanta pacea”, a menționat oficialul moldovean.

Ministrul Șalaru, o voce în pustiu

El a spus că a insistat în cadrul summit-ului NATO asupra retragerii forţelor şi armelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale. Potrivit lui, cu trupele ruse în stanga Nistrului, problema transnistreană nu poate fi rezolvată. Ministrul a mai spus că NATO vrea să ajute Moldova să aibă o armată modernă, capabilă să se apere, „dar pentru a obține mai mult sprijin din partea Alianței Nord-Atlantice, Moldova trebuie să-și îndeplinească angajamentele (implementarea reformelor și adoptarea Strategiei Securității Naționale și a celei de apărare – n.n.)”, a precizat Șalaru.

„Este pentru prima dată, când Republica Moldova a fost inclusă în declarația finală a reuniunii. Un întreg paragraf este dedicat țării noastre. La Varșovia s-a discutat pe larg situatia din Republica Moldova. Acest summit a fost dedicat situației de pe flancul estic al NATO - pericolul pe care îl reprezintă Federația Rusă. NATO trebuie să oprească acţiunile agresive ale Rusiei în privinţa altor ţări care nu sunt membre NATO. A fost pentru prima dată când ministrul Apărării din Moldova a rostit un discurs la o astfel de reuniune”, a spus Anatol Șalaru. El a precizat că pentru Moldova „propaganda, șantajul economic, nesoluţionarea dosarului transnistrean şi staţionarea trupelor ruse rămân motive constante de îngrijorare”.

Fostele unități ale armatei sovietice aflate pe malul stâng al Nistrului au intrat sub jurisdicția Federației Ruse în urma decretului semnat de Boris Elțin la 1 aprilie 1992. Conform armistițiului din 21 iulie 1992 semnat la Moscova între președinții Mircea Snegur și Boris Elțin, trupele ruse participă la misiunea de menținere a păcii, statutul și eventuala lor retragere urmând a fi stabilită în urma negocierilor între Republica Moldova și Federația Rusă.

După declarațiile făcute de Anatol Șalaru la Varșovia, presa de propagandă întreținută de Rusia în Moldova a încercat să acrediteze ideea că ministrul moldovean ar fi cerut NATO să intervină pentru a soma militar trupele rusești să părăsească Moldova.

Pe de altă parte, analistul politic român, Dan Dungaciu, vorbește și despre o parte generatoare de scepticism în legătură cu recent încheiatul summit NATO în ceea ce priveşte Republica Moldova. Potrivit lui, în ciuda declaraţiilor „care sună bine şi au, poate, o doză de realism”, Republica Moldova, în termeni de securitate, „nu a făcut progrese semnificative şi nici nu se vede ca actuala elită politică de la Chişinău să vrea să-şi asume o relaţie cu NATO mai mult decât au făcut-o celelalte seturi de elite politice”.

Opinie: NATO să lase ușile deschise pentru Moldova, Ucraina și Georgia

Tot în legătură cu reuniunea NATO de la Varșovia, ziarul „Kyiv Post” din Ucraina reproduce o declarație a fostului preşedinte al organizaţiei non-guvernamentale Ukrainan World Congress, Askold S. Lozynskyj. Potrivit acestuia, Ucraina, Georgia şi Moldova, care au avut de suferit de pe urma agresiunii ruse, ar trebui să beneficieze de un plan de aderare accelerată la NATO” ca măsură de protecție, pentru că „s-a văzut că Rusia nu a invadat nici un stat est-european căruia i s-a oferit statut de membru al NATO”. Expertul recunoaște că acest proces poate fi îndelungat, dar precizează că închiderea ușilor NATO ar crește tentația Rusiei de a le controla.

Despre sincronizarea acțiunilor în contextul noilor amenințări la adresa securității naționale și regionale au discutat marți, la Chișinău, și foștii președinți ai Republicii Moldova Mircea Snegur și Petru Lucinschi, actualul președinte Nicolae Timofti și foștii președinți ai Ucrainei, Leonid Kravciuk și Viktor Iușcenko. „Necazul îi unește pe oameni. În astfel de momente trebuie să rămânem solidari și să ne susținem reciproc în proiectele noastre bilaterale”, a menționat Nicolae Timofti. Foștii președinți ucraineni au vorbit despre provocările și costurile pe care le plătește Ucraina pentru libertate și pentru opțiunea sa pro-occidentală.