Încă mai există bariere şi ziduri în sufletele şi minţile oamenilor

Deja de sâmbătă, fosta capitală federală găzduieşte aproximativ 500 de evenimente dedicate reunificării Germaniei. În centrul oraşului, în imediata apropiere a sediului Deutsche Welle şi pe malurile Rinului au loc concerte, au fost organizate imense spaţii de joacă pentru copii şi sunt prezente, cu standuri şi corturi, numeroase instituţii şi organizaţii umanitare. 

Programul festiv a debutat luni dimineaţă la biserica evanghelică Kreuzkirche din Bonn cu o slujbă ecumenică. Adresându-se celor peste 1000 de oaspeţi, preşedintele Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania (EKD), Nikolaus Schneider, a lansat un apel la mai multă responsabilitate şi libertate. Credinţa în Dumnezeu ne va feri de noi cortine de fier, frontiere trasate din ură şi de izolare, a mai arătat el.

Cardinalul de Köln, Joachim Meisner, a spus cu regret că şi la peste două decenii de la reunificare, observă încă, în sufletele şi minţile unora, existenţa barierelor şi a zidurilor. El însuşi a trăit nemijlocit această divizare a Germaniei, ca episcop la Erfurt, în fosta RDG, între anii 1975 şi 1980.

"Barierele au divizat patria noastră, i-au despărţit pe oameni, au rupt legături de familie şi prietenie", a adăugat Meisner. La serviciul religios din Bonn a luat parte şi mitropolitul Bisericii Ortodoxe a Greciei din Germania, Augoustinos.

Tot la Bonn, preşedintele federal, Christian Wulff, a amintit de "curajul cetăţenilor est-germani, care, cu 22 de ani în urmă, a făcut posibilă prăbuşirea Zidului despărţitor la Berlinului.

La rândul ei, cancelara Angela Merkel a subliniat că germanii pot întâmpina această zi cu mândrie şi recunoştinţă. E adevărat, a admis Merkel, că transformările produse cu peste două decenii în urmă au adus cu sine şi dificultăţi, de pildă şomaj, dar evenimentele din 1989-1990 au însemnat cu adevărat o eliberare deplină. Angela Merkel a mai spus că reunificarea n-ar fi fost posibilă fără încrederea acordată germanilor de ţările vecine.

Festivităţile oficiale continuă cu o reuniune în sala fostei clădiri a Bundestagului de pe malul Rinului din Bonn, la care participă, între alţii, preşedintele federal, Christian Wulff, cancelara Angela Merkel, preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, preşedinta Bundesratului (camera superioară a Parlamentului), social-democrata Hannelore Krafft, premier al landului Renania de Nord-Vestfalia şi preşedintele Curţii Federale Constituţionale, Andreas Vosskuhle.

Manifestarea oficială organizată la 3 octombrie, Ziua Unităţii Germaniei, are loc, an de an, în landul care deţine preşedinţia Bundesratului. Găzduirea acestui eveniment are pentru Bonn multiple semnificaţii.

Bonnul a fost între 1949 şi 1990 capitala federală a Germaniei şi până în 1999 sediul guvernului. Frumosul oraş renan este singurul din Germania care poartă, după mutarea guvernului la Berlin, titlul de "oraş federal" (Bundesstadt).

Autor: Medana Weident
Redactor: Ovidiu Suciu