Încă un pas spre aderare...

Anterior, deputaţii au participat la o dezbatere vehementă generată de îndoielile ce planează încă asupra realei îndepliniri de către cele două state a tuturor condiţiilor de aderare şi nu doar ale celor economice. Articolul menţionează că atmosfera pozitivă din parlamentul de la Viena s-a datorat şi intereselor economiei austriece care speră ca odată cu primirea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană condiţiile oferite investitorilor străini să fie facilitate.

Dar şi în parlamentul de la Viena au fost menţionate deficitele depistate de Comisia Uniunii Europene în combaterea corupţiei, în cazul României şi în combaterea criminalităţii organizate în Bulgaria unde şi sistemul juridic ar trebui să devină mai transparent. Dacă cele două ţări îşi vor face intrarea în 2007 sau 2008 în Uniunea Europeană – se va afla abia pe 16 mai cînd comisarul european pentru extindere Olli Rehn le va înainta celor 25 de membri ai Uniunii, recomandarea. Fostul comisar european, austriacul Franz Fischler le-a cerut membrilor comisiei să elaboreze cu maximă atenţie raportul de ţară. România şi Bulgaria trebuie să dovedească că şi-au făcut lecţiile înainte de a fi primite amîndouă sau pe rînd în Uniunea Europeană.

Deocamdată Sibiul care este capitala culturală europeană în 2007 împreună cu oraşul Luxemburg, se află în plin avînt al pregătirilor rezultă dintr-un amplu reportaj apărut în paginile de actualitate internaţională ale cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Autorul reportajului consideră, pornind chiar de la titlul însemnării sale, că aşa numitele virtuţi germane sunt” la mare preţ „ în România . Tot din Elveţia, paginile de internet ale postului public de televiziune SF, în limba germană, relatează despre dimensiunile dezastrului pricinuit de revărsarea la cote lipsite de precedent ale apelor Dunării în România. Relatarea menţioneză că 148 de localităţi sunt inundate. Ziarele germane se opresc azi prioritar asupra întîlnirii cancelarei Angela Merkel cu Vladimir Putin, şi a scandalosului deficit bugetar în care se află capitala republicii federale, Berlin. Rusia lui Putin nu se mai concepe ca un partener strategic exclusiv al Europei şi Germaniei ci îşi arogă postura de superputere eurasiatică, Moscova reprezentîndu-şi virtuos interesele în întreaga regiune. Germania rămîne doar un partener la masa de joc – important însă prin relaţiile economice pe care le deţine cu Rusia scrie WIESBADENER KURIER descriind contextul în care are loc vizita lui Merkel în Rusia. FRANKFURTER RUNDSCHAU insistă asupra necesităţii unui dialog cît se poate de transparent între cei doi parteneri, în spirit realist. Putin deţine în Orientul Apropiat tocmai datorită crizei iraniene un rol cheie notează ziarul citat nu fără a releva că evoluţia situaţiei depinde şi de felul în care Moscova va schimba macazele. Iar securitatea energetică a Germaniei constituie una din raţiunile majore ale interesului ei într-o Rusie democratică.

Merkel va trebui să-l angajeze pe Putin şi în soluţionarea crizei irakiene consideră OST THÜRINGER ZEITUNG dar ea nu are voie să-şi facă iluzii. Rusia este un actor global şi la fel ca şi China, ea îşi rezervă dreptul de a opta pentru o cale proprie. Ruşii sunt parteneri europeni dar din prea strînsa lor îmbrăţişare te poţi alege cu vînătăi conchide într-un ton anecdotic ziarul est - german citat.

Cert este - notează BERLINGSKE TIDENDE de la Copenhaga - că Europa trebuie să înceteze să mai fie dependentă de gazul rusesc şi că ar fi bine să dea ascultare apelului lui Tony Blair care pledează pentru o politică energetică europeană comună, solidară. Apelul se face auzit în plină explozie a preţurilor petrolului pe piaţa mondială şi tocmai de la Londra cotidianul THE GUARDIAN îl face pe preşedintele Bush responsabil pentru acest fenomen , paradoxul situaţiei fiind că tocmai ţările exportatoare de petrol care sunt orice altceva decît amicii Americii sunt cele care profită acum de pe urma preţului ridicat al aurului negru. Deasupra Iranului planează însă pericolul unui atac militar care din nou printr-un efect paradoxal, nu ar face decît să consolideze regimul mullahilor crede DIE PRESSE de la Viena. Iar de la Paris LE POINT reia ipoteza riscurilor pe care un astfel de atac le-ar implica: o exacerbare a terorismului internaţional, mult dincolo de dimensiunile la care a ajuns sub comanda AL QAIDEI.