1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Închisoare pe viaţă pentru Mohammed Bouyeri

Bogdan Bighiu/Peter Philipp26 iulie 2005

Asasinul cineastului Theo Van Gogh şi-a jucat rolul de martir, refuzând un apărător dar şi să facă depoziţii, motivându-şi gestul prin convingerile sale religioase.

https://p.dw.com/p/B1Ul
Bouyeri mai poate fi graţiat doar de regină
Bouyeri mai poate fi graţiat doar de reginăImagine: dpa

“Închisoare pe viaţă”, este sentinţa dată astăzi de instanţa unui tribunal olandez în procesul secolului, cum a fost numit cazul olandezului de origine marocană, Mohammed Bouyeri, care l-a asasinat pe regizorul Theo Van Gogh în 2 noimebrie 2004, în centrul Amsterdamului. Este vorba despre o decizie aşteptată, iar „atacul terorist din toamna trecută, care l-a avut ca ţintă pe Theo Van Gogh a declanşat sentimente de frică şi insecuritate în societatea olandeză“, a declarat preşedintele completului de judecată, Udo Willem Bentnick. Consecinţele crimei s-au răsfrânt asupra Olandei: zeci de mii de oameni au ieşti în stradă după asasinat, iar comunitatea musulmană a devenit ţinta criticilor olandezilor, care nu mai par foarte dispuşi să accepte societatea multiculturală.

2 noimebrie 2004

În jurul orei 9 dimineaţa, unul dintre cei mai importanţi regizori şi producători de film din ultimii ani, Theo Van Gogh, a fost înjunghiat şi apoi împuşcat de mai multe ori cu o cruzime inimaginabilă în apropierea casei sale din Amsterdam. Crima, este cel de-al doilea asasinat din motive politice în ultmii 400 de ani din istoria Olandei, după cel a cărui victimă a fost politicianul anti-imigraţie, Pim Fortyun, împuşcat mortal în 2002, înainte de alegeri. Regizorul, celebru şi datorită înrudirii cu renumitul pictor din secolul al XIX-lea, era adeptul utilizării insultei ca simbol al libertăţii de expresie şi realizase cu câteva luni înainte de a fi ucis scurt-metrajul “Submission”, producţie în care despre Coran şi supunerea femeii musulmane, bazat pe povestea politicienei liberale de origine somaleză, Ayaan Hirsi Ali. Van Gogh se făcuse remarcat şi prin aricolele prin care îl ridiculiza pe Profetul Mahomed, publicate după atentatele de la 11 septembrie. Înainte de asasinat cineastul lucra la peliculă despre asasinarea lui Pim Fortyun.

Proces scurt

Criminalul a mai fost acuzat de tentativă de asasinat împotriva poliţiştilor şi de împiedicarea activităţii deputatei Ayaan Hirsi Ali, care avea şi ea o poziţie critică faţă de Islam. Având în vederea cruzimea asasinatului şi consecinţele acestuia procesul nu a durat foarte mult, pentru că Mohammed Bouyeri nu a vrut un apărător şi a refuzat să facă depoziţii din cauza convingerilor sale religioase. Mai mult, el a declarat că dacă va fi eliberat din închisoare ar face la fel. Se pare că autorul asasinatului vrea să rămână în istorie drept un martir. Închisoarea pe viaţă nu este o pedepsă uşoară, însă în ţara din care provin părinţii săi, Marocul, şi în alte state musulmane, Bouyeri ar fi primit pedeapsa cu moartea.

Ţările europene trebuie să prevină astfel de situaţii

Există însă, mari diferenţe de percepţie, celebrul “Mohammed B.” ar putea fi considerat în unele state islamice un erou. Şi asta pentru că victima sa, Theo Van Gogh, a atacat în producţiile sale deschis Coranul, Islamul, pe musulmani şi pe profeţii acestora. Pe de altă parte, se pune întrebarea, dacă minorităţile sunt protejate de profanări şi critici la adresa propriilor religii. Are voie un regizor să realizeze un film cum este "Submission", în numele libertăţii artistice, fără restricţii şi fără nici o consecinţă ulterioară? Dacă Bouyeri ar fi fost apărat de un avocat, această discuţie ar fi fost lansată cu siguranţă în faţa instanţei şi ar fi reprezentat un semnal de alarmă şi pentru politicieni, care ar fi fost nevoiţi să reglementeze într-un fel şi această situaţie. Politicienii şi probabil mulţi cetăţeni au fost bucuroşi că mult lăudata societate multiculturală olandeză nu a devenit câmpul de luptă al unui război al culturilor, iar autorul a fost prins, a mărturisit şi a fost condamnat. De ce nu se caută oare şi motivaţiile unor astfel de gesturi? Viaţa de zi cu zi din Amsterdam şi Haga par să justifice un astfel de comportament. Cert este faptul că uciderea lui Theo Van Gogh a scos în evidenţă o problemă care trebuie rezolvată, nu numai în Olanda ci şi în celelalte state europene, care au comunităţi musulmane. Iar rezolvarea nu poate fi dată de instanţele de judecată ci doar de politicieni şi de întreaga societate.