1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Închisorile secrete CIA – subiect tabu la Bucureşti

13 august 2009

Cotidianul „The New York Times“ dezvăluie că după 2003 a funcţionat la Bucureşti o închisoare secretă a CIA, destinată teroriştilor celor mai periculoşi.

https://p.dw.com/p/J8qG
Cotidianul New York Times readuce în actualitate subiectul închisorilor secrete ale CIA din RomâniaImagine: AP

Potrivit cotidianului „The New York Times“, fostul şef al unităţii CIA din Frankfurt, Germania, Kyle D. Foggo, a mărturisit că în 2003 doi înalţi oficiali ai Agenţiei i-au propus să coordoneze construirea unor închisori secrete pentru teroriştii cei mai periculoşi.

Kyle D. Foggo a acceptat misiunea şi a construit trei închisori, fiecare menită să găzduiască cel mult şase deţinuţi. Una dintre ele, a fost construită, utilizînd structuri de oţel, într-un loc izolat din Maroc, a doua în preajma unui oraş dintr-o ţară ex-sovietică al cărei nume nu este dezvăluit şi o a treia a fost amenajată într-o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti.

Kyle D. Foggo, care face aceste dezvăluiri, a ajuns el însuşi la închisoare, dar nu din cauza acestor operaţiuni, ci din cauza unor acuzaţii de corupţie.

Pe ce stradă se află închisoarea CIA ?

Întrebarea care vine pe buzele tuturor este unde s-ar putea găsi această închisoare din Bucureşti, un oraş, de altfel, cu foarte multe străzi aglomerate şi destule clădiri renovate în ultimii ani.

Oficialităţile din România au negat de fiecare dată, în mod categoric, existenţa acestor închisori şi orice formă de colaborare la activităţile clandestine ale CIA.

Totuşi, la solicitarea Consiliului Europei (Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Rene van der Linden, rostea în 2006 un discurs în Parlamentul de la Bucureşti, solicitînd membrilor acestuia să nu rămînă indiferenţi), Senatul a constituit o comisie de anchetă condusă de senatoarea PNL Norica Nicolai.

Comisia declara la finalul lucrărilor sale că nu are absolut nici o dovadă care să îndreptăţească acuzaţiile formulate împotriva României.

După ce subiectul a fost tratat la Consiliul Europei, organism dedicat Drepturilor Omului, el a fost preluat şi de Parlamentul European, care a constituit o sub-comisie menită la rîndul ei să investigheze implicarea unor guverne europene în activităţile clandestine ale CIA.

Italien USA EU CIA Flüge Claudio Fava
Claudio Fava, raportorul Parlamentului European în problema închisorilor secrete ale CIA din EuropaImagine: picture-alliance/ dpa

Rezoluţia PE condamnă complicitatea unor guverne europene

Ultimul act al acestei anchete a fost votarea unei rezoluţii care aduce grave acuzaţii guvernelor europene acuzate de complicitate cu CIA. Rezoluţia a fost adoptată la Bruxelles, la 19 februarie 2009, cu 334 de voturi pentru, 247 de voturi împotrivă şi 86 de abţineri.

Raportorul acestei comisii de anchetă, deputatul socialist italian Giovanni Claudio Fava, a declarat atunci că „această rezoluţie denunţă inerţia majorităţii statelor membre şi a Consiliului European cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor adoptate în 2006.

Rezoluţia, a mai spus Claudio Fava, pune de asemenea în lumină ambiguitatea declaraţiilor preşedintelui american Obama, care a aplaudat iniţial decizia închiderii închisorii de la Guantanamo, pentru ca ulteruior să-şi manifeste îngrijorarea faţă de efectele acestei măsuri“.

De-a lungul anchetei sale, Claudio Fava a acuzat mai multe state din estul Europei de colaborare la acţiunile clandestine ale CIA printre care Ucraina, Polonia şi România.

De altfel, la un moment dat, Claudio Fava a declarat că are mărturii potrivit cărora un centru de detenţie ar fi fost amenajat într-un fost depozit de muniţie sovietic din preajma oraşului Kiev. Descrierea corespunde perfect, la prima vedere, cu dezvălurile apărute în „The New York Times“, care evită însă să precizeze despre ce oraş ar fi vorba.

Partidele româneşti sînt solidare

În ciuda acestor dezvăluiri, este puţin probabil ca subiectul închisorilor CIA să devină subiect de dispută politică internă la Bucureşti, chiar dacă ne aflăm în preajma alegerilor prezidenţiale.

Am văzut că duşmanii cei mai înverşunaţi ai preşedintelui Traian Băsescu de la Partidul Naţional Liberal au pus surdină pe subiect, încercînd să evite declanşarea unui scandal. Senatoarea PNL, Norica Nicolai, a condus ancheta în aşa fel încît să etanşeizeze complet informaţiile, iar fostul ministru PNL al Apărării, Teodor Atanasiu, în ciuda reticenţei sale exprimate public faţă de angajamentul României în Irak, nu a adus niciodată subiectul în discuţie.

Iar dacă dezvăluirile recente sînt adevărate, atunci principala răspundere pentru colaboarea cu CIA ar avea-o de fapt PSD-ul, ai cărui reprezentanţi ocupau în perioada respectivă funcţiile cele mai sensibile, cum ar fi Ministerul Apărării şi serviciile secrete.

Între 2001 şi 2004 portofoliul Apărării era deţinut de Ioan Mircea Paşcu, iar după alegeri preşedintele Traian Băsescu l-a numit în fruntea SRI pe George Maior, un alt membru PSD, care participase la negocierile pentru admiterea în NATO şi deţinuse în perioada critică funcţia de secretar de stat la Apărare.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Medana Weident