Îndemnuri şi avertismente

Horst Köhler , noul preşedinte al republicii federale, se răfuieşte cu partidele politice, le insuflă germanilor mai mult curaj, îi îndeamnă să accepte riscurile pe care libertatea le implică, le vorbeşte despre conceptul de patrie în epoca globalizării, nu ocoleşte nici tema contrastelor sociale, nici criza marilor partide politice, evocă anii petrecuţi la Fondul Monetar Internaţional dar şi momentele de fericire familială - toate acestea şi încă multe altele, în amplul şi primul interviu acordat de cînd şi-a luat în primire funcţia, publicat în paginile cotidianului DIE WELT ediţia de la sfîrşitul săptămînii. Duminică alte două interviuri de calibru greu - acordate de ex - preşedintele american Bill Clinton postului de televiziune ARD şi N 24, aici în Germania unde fostul şef al Casei Albe a sosit spre a-şi lansa volumul de memorii, rămîn şi ele tangente la marile teme abordate de actualul preşedinte german. Interesant este că şi Köhler şi Clinton îi mustră pe germani pentru pesimismul lor, relevîndu-le cîteva din avantajele sociale şi umanitare dar şi economice de care ar trebui să înveţe să se bucure.După astfel de mesaje încurajatoare adresate din tribunele centrale ale arenei politice - tabloul confruntărilor politice interne deşi dramatic nu este lipsit de unele accente meschine. Sedinţa cu uşile închise a cabinetului Schroder , îi inspiră comentatiorului cotidianului SUDDEUTSCHE ZEITUNG din München la acest inceput de săptămînă o comparaţie:cancelarul a vrut , aidoma unui antrenor de fotbal să insufle formaţiunii sale pe teren spiritul de coeziune apt să-i facă pe miniştri să acţioneze la unison. Dar este oare posibil aşa ceva se întreabă acelaşi ziar , nu fără a sublinia cît de greu îi va fi cancelarului să le explice cetăţenilor de ce sunt necesare atîtea sacrificii sociale, atîtea amputări în sistemul de pensii şi asigurări de sănătate, care laolaltă vor accentua inegalităţile deja existente .

STUTTGARTER ZEITUNG este de părere că cetăţenilor trebuie să li se spună adevărul oricît de dureros ar fi acesta. MÄRKISCHE ALLGEMEINE critică înscenarea politică a şedinţei cu uşile închise - care nu a avut alt rezultat decît de a le confirma participanţilor că fac bine ceeea ce fac. BERLINER ZEITUNG însă atrage atenţia asupra unui alt pericol : deşi pachetul de reforme este extrem de dureros - el nu va putea de unul singur remedia situaţia iar cancelarul este sortit eşecului în absenţa unui avînt economic substanţial a creerii de noi locuri de muncă durabile. Un alt pericol care pîndeşte arena politică germană - şi în special partidul social democrat - este cel al tensiunilor interne care se pot solda cu o scindare, în cel puţin două tabere: cea a adepţilor unor reforme şi mai dure, cea a apărătorilor actualei stări de fapt.

Că nu doar social democraţii sunt măcinaţi de disensiuni rezultă şi din apelul adresat de Angela Merkel, preşedinte Uniunii Creştin Democrate propriei formaţiuni . Vajnica lideră conservatoare i-a mustrat pe colegii ei pentru că aceştia nu dispun de o clarviziune a conceptelor şi nici de spiritul voluntarist necesar pentru a prelua în 2006 puterea - scrie MANNHEIMER MORGEN. SAARBRUCKER ZEITUNG explică ezitările conservatorilor care deţin majoritatea în Bundesrat: pachetele de legi impopulare care trec prin camera superioară a parlamentului german sunt percepute de cetăţeni ca fiind emanaţia guvernului roşu verde. Conservatorii se tem deocamdată să le spună alegătorilor clar şi răspicat că dacă ei vor prelua puterea şi dice maid eparte reformele sacrificiile vor fi şi mai dureroase. Deocamdată germanii se ceartă scrie NORDBAYERISCHE KURIER în jurul săptămînii de 40 sau 50 de ore de lucru , a pierderii unei săptămîni de concediu, a relaxării acordurilor tarifare, a vîrstei de pensionare şi aşa mai departe.Pe scurt întreaga naţiune este în fierbere.

Fierbere a produs în Israel şi nu numai acolo şi învinuirea de către Ariel Scharon, premierul israelian, a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga pentru atentatele teroriste comise la finele săptămînii. FRÄNKISCHER TAG din Bamberg deşi manifestă înţelegere faţă de mînia şi consternarea lui Scharon, consideră că el merge mult prea departe în acuzaţiile aduse instanţei care a declarat zidul de protecţie din Cisiordania drept ilegal . Or, şi aici unele precizări sunt necesare. Fiindcă aşa cum pe drept cuvînt notează NÜRNBERGER ZEITUNG Curtea Internaţională de Justiţie nu a condamnat zidul în sine ci a criticat doar traseul acestuia - întocmai cum şi tribunalul suprem al statului Israel a făcut-o. DE VOLKSKRANT ziar care apare tocmai la Haga deplîngegraba cu care lumea arabă a instrumentalizat sentinţa Curţii Internaţionale de Justiţie. Ziarul norvegian AFTENPOSTEN constată că deşi este regretabil, era de aşteptat ca după atentatul terorist de la Tel Aviv unele conexiuni cu sentinţa Curţii Internaţionale de Justiţie să fie enunţate - în cele mai diverse feluri. Dar aceeaşi publicaţie atrage atenţia asupra unui fapt dovedit de lecţiile pe care ni le furnizează istoria: zidul de protecţie construit de Israel în Cisiordania nu este prima încercare a unei naţiuni de a ridica bariere fizice în calea duşmanilor. Pe termen lung însă toate aceste construcţii nu au corespuns aşteptării celor pe care ele erau menite să-i apere.

Rodica Binder