Îngrijorare la Bamako, capitala statului Mali

La fel ca şi prietenii săi, Mama Lah salută intervenţia fostei puteri coloniale. "Îi aclamăm pe francezi fiindcă luptă împotriva rebelilor din nord", afirmă el. Apoi este chemat de un şofer care îi achită fără să crâcnească 600 de CFA, echivalentul a 90 de eurocenţi, pentru un steguleţ de dimensiuni reduse. Cine vrea modelul mare, trebuie să plătească 2000 de CFA (trei euro). Mama Lah e mulţumit. Ofensiva militară se dovedeşte benefică pentru afaceri. Pe zi vinde în medie 20 până la 30 de steaguri.

Şi la două săptămâni de la debutul ofensivei franceze în nordul ţării africane Mali, locuitorii capitalei Bamako sprijină această intervenţie. Străinii sunt salutaţi cu strigătul "Vive la France" - Trăiască Franţa - indiferent că sunt francezi, germani sau americani. Speranţa că intervenţia va pune capăt ororilor din nord este mare.

Asta aşteaptă şi Oumou Traore, o femeie în vârstă de 34 de ani. Ea provine din Gao, în nord-estul ţării, şi a reuşit să se refugieze cu câteva săptămâni în urmă la Bamako. Nu vrea să-şi amintească cum a trăit ultimele luni în localitatea natală. "Am văzut multe; bandiţi înarmaţi care au violat femei, care le-au furat oamenilor tot ce au avut", povesteşte ea.

Împotriva acestor bande luptă acum armata din Mali împreună cu trupe franceze şi cu cei 3300 de militari ai comunităţii economice vest-africane ECOWAS. Şi Ciad, ţară care nu este membră a ECOWAS intenţionează să trimită 2000 de soldaţi. În plus, mai multe state europene, între care şi Germania, oferă misiunii asistenţă logistică. Deja de pe acum, partea franceză anunţă prime victorii. Totuşi, nu se poate verifica din surse independente dacă s-a reuşit cu adevărat alungarea ocupanţilor din oraşe cum ar fi Konna sau Diabaly, unde s-au purtat lupte intense.

Observatorii avertizează de pe acum că războiul va fi unul de durată. "Exact asta nu doresc locuitorii din Mali. Azi aplaudă prezenţa militarilor francezi, dar sunt împotriva luptelor de durată", a explicat Alassane Dicko, membru al Uniunii refugiaţilor din Mali. El consideră că intervenţia militară trebuie să fie însoţită de un dialog al tuturor forţelor implicate în conflict. Asta fiindcă alungarea islamiştilor şi teroriştilor din nord nu va rezolva automat toate problemele. În nord au existat de exemplu în ultimii 22 de ani nenumărate rebeliuni ale tuaregilor. Această minoritate se simte de decenii oprimată. "Această problemă trebuie rezolvată", a solicitat Dicko.

Oumou Traore are alte griji. Fratele ei mai mare continuă să trăiască împreună cu familia sa la Gao. Nu ştie cum îi merge, de zile întregi nu a mai dat niciun semn de viaţă. De sunat nu poate să-l sune fiindcă liniile telefonice au fost întrerupte de rebeli. Ea speră că va putea să se refugieze şi el la Bamako, tranzitând ţările vecine Niger şi Burkina Faso.