Însemnătatea alegerilor pentru Duma de stat a Rusiei

Relatare de Ute Schaeffer, adaptată de Nicolae Baicu

Observatorii politici din Rusia dezbat cu aprindere însemnătatea algerilor parlamentare: să fie oare ele relevante pentru o anumită direcţie de dezvoltare politică a ţării sau doar un eveniment politic marginal? Într-un anumit fel, scrutinul este şi una şi alta.

Interesul pentru campania electoarală este cât se poate de scăzut. Peste două treimi din cei chestionaţi declară acest lucru, circa un sfert nici nu intenţionează să voteze. După interesul public, alegerile pentru Duma de stat sunt într-adevăr un eveniment marginal.

Dacă luăm în consideraţie însă importanţa scrutinului pentru politica internă a federaţiei în general, această bătălie a urnelor are pe termen lung o importanţă majoră, între altele şi pentru că va influenţa alegerile prezindeţiale din anul 2008. Dacă realegerea lui Putin pentru anul viitor trece drept sigură, pentru anul 2008 va trebui să găsească o altă soluţie. Potrivit constituţiei, el nu mai poate candida la funcţia supremă în stat. Dar cu o majoritate de două treimi în parlament, s-ar putea modifica constituţia, pentru ca un al treilea mandat să fie totuşi posbil. Şi un transfer de putere către un succesor ales de Putin ar intra în discuţie cu o majoritate parlamentară comodă, aşa cum a procedat Elţân cu actualul preşedinte în anul 2000.

Şi într-o "democraţie dirijată" a la Putin, se poate guverna mai uşor cu majoritatea corespunzătoare: reformele economice, financiare şi juridice, aşteptate de Occident, ar putea fi realizate mai rapid.

Scrutinul parlamentar are înainte de toate ţelul consolidării poziţiei lui Putin, ceea ce Kremnlinul nu a întârziat să facă nici în ultima vreme. Mediile critice au amuţit. În schimb, partidul lui Putin este răsfăţatul celor de stat. Campania electorală i-a oferit preşedintelui o scenă propice, ca de pildă săptămâna trecută, când a mulţumit Dumei pentru buna cooperare: "Doresc să mulţumesc deputaţilor acestei Dume pentru activitatea constructivă din ultimii patru ani. Sunt de părere că în acest interval, Duma a prestat în domeniul juridic mai mult decât oricând, în noua Rusie. Am reuşit să obţinem ce am obţinut şi datorită unui echilibru exact al forţelor politice din parlament. Nu împărtăşesc din păcate opinia potrivit căreea viaţa noastră politică stagnează"

Alegerile vor prezenta şi o imagine a atmosferei sociale din ţară. Încotro se îndreaptă poporul rus la 13 ani după sfârşitul dictaturii comuniste, în anul patru de "democraţie dirijată" a lui Putin? Un lucru este limpede. Popularitatea preşedintelui este în cotinuare foarte mare. Trei sferturi dintre cetăţeni salută politica sa. Sunt deci îndreptăţite aşteptările că partidul său va obţine victoria la urne. Partidul este ca şi cei doi predecesori ai săi, "Casa noastră Rusia" şi "Unitate - Urs", un produs artificial, creat pentru sprijinirea preşedintelui. Cel de-al doilea câştigător va fi PC, cu sloganurile sale de justiţie socială sau împotriva privatizării. Comuniştii sunt singurii din ţară cu o bază solidă in rändul populatiei.

Vor fi şi perdanţi, îndeosebi forţele reformiste, ca partidul "Iabloko" al lui Grigorii Iavlinski sau "Uniunea forţelor de dreapta" al lui Anatol Ciubais, care nu s-au aliat şi nici financiar nu sunt corespunzător dotate. Apoi neoliberalii par să ceară cam ceea ce face deja partidul lui Putin: de la reforme la combaterea corupţiei. Ele au toate motivele să se teamă că nu vor intra în noul parlament federal. Alegerile demonstraeză că în capetele ruşilor nu s-au schimbat prea multe de la prăbuşirea regimului sovietic. Slăbiciunea partidelor democratice este provocată şi în orice caz dorită politic de Kremlin. Care îşi va atinge scopul la urne: consolidarea poziţiei preşedintelui şi anihilarea opoziţiei. La schimbări politice însă, nu se va ajunge. Fiindcă ele nu sunt prevăzute de "democraţia dirijată".