1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Între combaterea terorismului şi zona liberului schimb

12 ianuarie 2004
https://p.dw.com/p/B1kn

Corespondenţă de la Matthias Reiche, adaptată de Alina Kühnel

Astăzi încep în oraşul mexican Monterrey lucrările la vârf ale Organizaţiei Statelor de pe Continentul American. Cu excepţia Cubei, care nu aparţine acestei Organizaţii, toate ţările din zonă sunt reprezentate, majoritatea la nivel de şefi de stat. În cursul serii este aşteptat să soseasca şi Preşedintele Statelor Unite, George W. Bush.

Oraşul mexican Monterrey se află sub incidenţa celor mai severe măsuri de securitate. Aproximativ trei mii de forţe de ordine au fost mobilizate. Locul de desfăşurare a întâlnirii şi hotelurile în care sunt cazaţi membrii delegaţiilor au fost transformate in adevărate fortăreţe. Teama faţă de eventuale atacuri teroriste sau faţă de proteste împotriva globalizării este resimţită la tot pasul. Reacţiile locuitorilor din zonă sunt împărţite. Nu puţini gândesc precum acest şofer de autobuz: "Este un eveniment deosebit, la care sunt invitaţi participanţi din toată lumea. Desigur, astfel câştigă în importanţă şi oraşul nostru. Suntem mândri şi multumiţi, dar toate aceste măsuri de siguranţă ne cam crează probleme. Suntem mai degrabă speriaţi şi avem senzaţia unui război, cu toţi aceşti soldaţi şi cu toate controalele."

Sosirea Preşedintelui american în seara aceasta va afecta şi mai mult ritmul obişnuit al vieţii în oraşul mexican. George W. Bush intenţionează să folosească întânirea la vârf pentru a câştiga terenul pierdut în zona ţărilor vecine, din sudul Statelor Unite.

Din ce în ce mai multe ţări latino-americane manifestă tendinţa de a nu mai accepta în totalitate dominanţa tradiţională a Americii de Nord, Brasilia fiind un exemplu elocvent.

Războiul din Irak a afectat şi mai mult imaginea Statelor Unite în Mexic şi America de Sud, după cum declară analistul politic mexican Frederico Reyes: "Interesul Statelor Unite faţă de America Latina a scăzut enorm dupa atacurile din 11 septembrie, pentru ca Washingtonul şi-a orientat priorităţile către alte regiuni. Majoritatea populaţiei din America de Sud a manifestat un dezinteres crescut fată de acţiunile vecinilor din nordul continetului."

Dacă în următoarele două zile tensiunile vor pierde din intensitate? Greu de crezut, pentru că interesele sunt cât se poate de antagonice. Reprezentanţii Statelor Unite vor aborda, pe de o parte, subiecte precum liberalizarea economică, lupta împotriva corupţiei, dar şi creşterea măsurilor de siguranţă şi combaterea terorismului. Pe de altă parte, Brazilia, Argentina sau Venezuela vor insista, precum fusese iniţial stabilit, asupra măsurilor de combatere a sărăciei.

În cadrul celor două zile de discuţii la nivel de miniştrii, care au precedat lucrările ce vor începe azi, membrii Organizaţiei Statelor de pe continetul american au înregistrat un succes parţial. Despre zona liberului schimb, susţinută de Statele Unite, nu s-a discutat, declară Ministrul Adjunct de Externe al Mexicului, Miguel Ruiz: "Este bine ştiut că, în noiembrie anul trecut, a avut loc întâlnirea miniştrilor comerţului din statele membre ale Organizaţiei pentru a pune la cale un plan de acţiune. Acest plan va fi urmat. La întâlnirea la vârf din Monterrey, nu va fi abordată chestiunea zonei liberului schimb. În ce priveşte această zonă, există un compromis care nu va fi schimbat, chiar dacă unii doresc asta. Personal consider că, cele mai importante subiecte în cadrul întâlnirii sunt chestiunile sociale şi întărirea democraţiei, pentru a putea lupta împotriva sărăciei. Pentru că aceasta este cea mai importantă problemă in America Latină"

Şi tema corupţiei este puternic dezbătută. Părerea unanimă este că aceasta trebuie eradicată. Planul propus de Statele Unite, ca ţările cosiderate corupte să fie supuse unor măsuri punitive, nu este în totalitate acceptat. Între altele se ridică întrebări precum: pe ce criterii poate fi considerat un stat corupt şi ce măsuri de sancţionare se impun.

Pe fundalul acestor neînţelegeri, semnarea unei Convenţii finale comune, la încheierea celor două zile de discuţii, stă sub semnul întrebării.