Între rivalitate şi parteneriat

Când preşedintele Obama a declarat la finele lunii mai că SUA trebuie să preia conducerea la nivel mondial fiindcă nimeni altcineva nu şi-ar asuma o atare resposabilitate, răspunsul Beijingului nu s-a lăsat aşteptat. Sarcastic, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Qin Gang a declarat: "Se pare că SUA savurează cu adevărat rolul de conducător al lumii".

Această declaraţie este simptomatică pentru politica actuală a Chinei, care îngrijorează administraţia de la Washington. Potrivit lui David M. Lampton, sinolog în cadrul Universităţii John Hopkins din capitala SUA, "America se întreabă de mai multă vreme dacă Beijingul sprijină actualul echilibru de forţe la nivel mondial sau urmăreşte operarea unor schimbări care nu sunt în intersul SUA".

Când SUA a început cu 40 de ani în urmă, sub preşedintele Nixon, să curteze China pentru a câştiga un aliat puternic împotriva Uniunii Sovietice, calculul era următorul: Dacă ţara asiatică devine puternică, va avea interesul să sprijine ordinea mondială care i-a făcut posibilă ascensiunea şi îi va respecta regulile de joc. Acum însă, teoria aceasta pare depăşită, afirmă Lampton.

Rivalităţi geopolitice şi militare

De vină sunt rivalităţi geopolitice şi militare. China revendică în ultimele luni o serie de insule şi teritorii din Marea Chinei de Sud şi Est, unde a instalat platforme de foraj sau a trimis ambarcaţiuni de pescuit sau militare. Teritoriile respective, revendicate şi de Japonia şi Filipine (două ţări aliate ale SUA) sunt bogate în materii prime. În context, cotidianul Washington Post a avertizat recent: "SUA vor fi atrase în acest conflict. Ascensiunea Chinei şi tensiunile existente în Asia vor produce o înrăutăţire a relaţiilor cu America".

Conflictele din Marea Chinei nu au afectat până acum relaţiile economice sino-americane, considerate în ambele ţări de maximă importanţă. China are nevoie de America şi America are nevoie de China. Potrivit Ministerului de Finanţe american, China şi Hong Kong au împrumutat administraţia Obama cu 1,4 bilioane de dolari, astfel că au devenit principalul creditor extern al SUA. Fără China, America nu are acces la capital. Iar China este dependentă de stabilitatea dolarului american. Nu trebuie uitat că o treime din rezervele valutare ale Chinei este formată din obligaţiuni emise de statul american. "Întrebarea cine este mai tare dependent de cine nu se pune, evidenţiază profesorul Lampton, deoarece ne aflăm cu toţii în aceeaşi barcă".

Lupta pentru supremaţie economică

Totuşi, relaţiile economice bilaterale sunt dominate de concurenţă. Un studiu comandat de Banca Mondială anticipează că SUA vor fi întrecute în calitatea lor de primă putere economică a lumii de către China încă în acest an. Dar studiul nu se bazează pe PIB-ul absolut ci pe potenţialul economic coroborat cu puterea de cumpărare. În baza acestor indici se poate estima ce cantitate de bunuri poate fi achiziţionată în cele două ţări cu aceeaşi sumă de bani. Dar profesorul Lampton nu crede în supremaţia economică a Chinei, deoarece PIB-ul absolut o contrazice. Acesta relevă că SUA va produce în 2014 mărfuri şi servicii în valoare de 17, 5 bilioane de dolari, în vreme ce China va produce doar echivalentul a 10,6 bilioane. Astfel, economia SUA rămâne în continuare pe primul loc.

Sinologul american, autor al volumului "Follow the Leader" a evidenţiat problemele cu care se confruntă în prezent China. "Populaţia îmbătrâneşte, imigranţi aproape că nu există iar economiei îi lipsesc inovaţiile. Şi SUA se confruntă cu greutăţi, dar acestea nu sunt într-atât de grave", a spus el.

Relaţiile economice sino-americane sunt ameninţate şi de acţiuni de spionaj economic. Potrivit unui raport înaintat Congresului SUA de firma de securitate Mandiat, din 2006, hackeri chinezi au atacat reţelele electronice a minimum 141 de companii americane. Dar, după dezvăluirile lui Edward Snowden, şi chinezii îi acuză pe americani de operaţiuni de spionaj.

În plan politic, cele două ţări urmăresc însă şi interese comune. America vrea să găsească împreună cu China răspunsuri la probleme actuale ale lumii contemporane, cum ar fi schimbările climatice, lupta împotriva terorismului şi programul atomic iranian.

În cadrul Dialogului strategic şi economic sino-american, ce se desfăşoară la Beijing în perioada 09-10.07.2014 cu particiaprea şefului diplomaţiei americane, John Kerry, şi a ministrului american de Finanţe, Jacob Lew, se va discuta şi despre conflictul din Marea Chinei. Modul în care se va discuta va arăta şi în ce măsură mai este dispusă China să recunoască în SUA principala putere a lumii.