Întrebări lipsite de sens, dar pline de consecinţe

Niciodată n-a existat mai multă confuzie cu privire la o acţiune politică şi toată lumea, inclusiv partidele concurente, se întreabă acum dacă referendumul mai merită să fie ţinut. PDL s-a opus de la bun început, dar a acceptat la un moment dat să participe la organizarea lui doar cu scopul de a-l boicota mai bine din interior. Liberalii în schimb, care au impulsionat organizarea unei consultări populare adunând semnături pe stradă, îşi dau seama că lucrurile au fost împinse pe un drum greşit.

E adevărat că întrebările nu sunt 7, aşa cum propuseseră consilierii PDL în derâdere, ci doar două, dar şi acestea două sunt făcute în aşa fel încât să încurce lumea.

De aceea singurul lucru util care mai poate fi făcut este clarificarea fiecărei întrebări în parte.

Prima întrebare: "Vă doriţi o capitală cu şapte administraţii controlată de 217 consilieri aleşi pe liste de partid?"

Dacă răspunzi DA înseamnă că eşti de acord cu organizarea actuală, care înseamnă în esenţă descentralizare administrativă. Potrivit modelului actual sectoarele se administrează autonom, au bugete proprii şi consilieri proprii care răspund în faţa propriilor alegători. În general, cu cât o unitate administrativă e mai mică, cu atât controlul cetăţenilor e mai mare.

Dacă răspunzi NU înseamnă că doreşti desfiinţarea consiliilor de sector şi eşti de acord cu propunerile Elenei Udrea, care au în vedere centralizarea întregii administraţii la nivelul primăriei generale.

Atâta doar că întrebarea sună în aşa fel, încât alegătorii mai puţin versaţi cu şiretlicurile politice se vor simţi îndemnaţi să spună NU, indiferent de consecinţe. Cum să fii de acord cu 7 administraţii cu sute de consilieri? Nu sunt cumva prea mulţi, nu consumă banul public pentru nevoile lor?

A doua întrebare: “Vă doriţi ca şi consilierii generali să fie aleşi uninominal asemenea primarilor de sector?".

Întrebarea aceasta ruptă din contextul ei tehnic nu are nici un sens, dar are în schimb consecinţe. Daca spui DA, validezi legea propusă de Elena Udrea, care intenţionează introducerea votului în circumscripţii uninominale pentru consiliul general. În sine nu e rău, dar atâta timp cât centralizezi întreaga administraţie, atâta timp cât desfiinţezi autonomia de sector, alegerea în cirumscripţii uninominale a consilierilor nu poate fi o compensaţie suficientă.

Dacă răspunzi NU, înseamnă că validezi sistemul actual.

În concluzie, cine spune DA, la prima întrebare şi NU la a doua votează cu liberalii. Cine spune NU la prima şi DA la a doua, votează cu PDL.

Dar dacă se aleg alte variante? DA, DA sau NU, NU? E interesant.

Cine spune DA, DA, validează doar partea “slabă” a propunerilor PDL, păstrând şi chiar întărind controlul cetăţenilor asupra primăriei de sector. Întrebarea a doua se referă în mod expres la consiliul general, dar dacă vor fi conservate consiliile de sector, va fi logic ca “uninominalul” să fie extins şi la acestea.

Ar fi aşadar, teoretic vorbind, varianta “civică” cea mai bună. PNL s-ar mulţumi şi cu asta, pentru că păstrează consiliile de sector. În plus s-ar putea vorbi de o reformă dincolo de îngustele lupte de partid.

Cine spune NU, NU, validează iarăşi doar o parte a propunerilor PDL, dar partea cea mai “tare”. Ar fi însă soluţia cea mai puţin prietenoasă cu cetăţenii, una care, pe de o parte, restrânge autonomia locală, iar pe de alta conservă supremaţia organizaţiilor de partid.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu