Şarmul lui Obama, scepticismul Europei

"Occidentul are fără îndoială o şansă faţă de Rusia", notează pe prima pagină săptămânalul Die Zeit, explicând: "pentru că Putin nu e un imperialist, ci un oportunist".

Semnatarul articolului, Josef Joffe, constată cum speranţa nutrită la finele Războiului Rece (aici face trimitere la ideea formulată de Francis Fukuyama în celebrul său eseu "Sfârşitul istoriei"), anume că "epoca războiului ideologic şi de acaparare a puterii politice a apus şi că viitorul aparţine democraţiei liberale", s-a năruit. Aşa arăta întra-adevăr situaţia la vremea aceea, cel puţin în Europa, citim în Die Zeit, care adaugă că "Vladimir Putin ne-a trezit acum cu brutalitate din acest vis", al unei "păci eterne" pe continent. Rusia, mai notează Joffe, a folosit prilejul "geografic" care s-a ivit practicând o "politică expasionistă în sensul clasic al cuvântului". Autorul susţine ideea ameninţării Rusiei cu sancţiuni. Aceste măsuri punitive nu mai schimbă, ce-i drept, situaţia din Crimeea, dar ar reduce cu siguranţă pofta lui Putin de alte intervenţii similare. Totuşi, "Putin nu este un imperialist, ci un oportunist", conchide autorul articolului, apreciind că de aceea occidentul ar trebuie să nu-i mai servească asemenea "chilipiruri" precum Crimeea.

Acelaşi Die Zeit publică un amplu interviu cu fostul cancelar Helmut Schmidt, citat şi de alte ziare germane, pe tema anexării Crimeei de către Rusia. Helmut Schmidt, despre care Tagesspiegel din Berlin notează, pe marginea opiniilor formulate în Die Zeit, că este "cel mai îndrăgit german", o adevărată "autoritate în Germania", apreciază în interviul menţionat că intervenţia lui Putin în Crimeea este "de înţeles", refuzând însă a folosi calificativul "legitimă". Ex-cancelarul social-democrat face trimitere la istoria pensinsulei de la Războiul Crimeei (1853-1856) şi până la începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea.

Helmut Schmidt califică ameninţarea Moscovei cu sancţiuni economice, de către puterile occidentale, drept "o prostie". "Şi sancţiunile economice au, înainte de toate, o importanţă simbolică, explică Schmidt, dar afectează deopotrivă atât occidentul cât şi pe ruşi". Fostul cancelar pledează pentru calea diplomatică, pentru atragerea Rusiei la masa negocierilor, în vederea detensionării situaţiei şi evitării unui conflict de proporţii.

Aflat la cartierul NATO de la Bruxelles, preşedintele SUA, Barack Obama, a apelat la partenerii europeni ai alianţei să suplimenteze bugetele alocate apărării. Cu referiri la evenimentele din Ucraina, notează Süddeutsche Zeitung din München, şeful Casei Albe a subliniat că pacea nu e ceva de la sine înţeles şi are preţul ei. Obama s-a arătat îngrijorat că multe dintre statele NATO au redus bugetul destinat polticii de apărare.

Cotidianul münchenez publică şi un comentariu, intitulat semnificativ "Şarmul lui Obama, scepticismul Europei", cu privire la alt apel adresat de preşedintele american partenerilor de pe Bătrânul Continent - acela de a duce la bun sfârşit proiectul creării celei mai mari zone de liber schimb din lume - acordul transatlantic TTIP. Obama s-a străduit vădit să spulbere temerile europenilor legate de posibilele consecinţe ale acestui acord. Şi recentul scandal NSA mai pluteşte încă în aer.

Frankfurter Allgemeine Zeitung constată cum, în pofida scandalului amintit, declanşat de interceptarea convorbirilor de către serviciile secrete americane, relaţiile transatlantice s-au intensificat după anexarea Crimeei de către Moscova. Cotidianul supraregional german e de părere că, mai ales în acest context, preşedintele SUA pare a fi devenit mai conştient de importanţa alianţei atlantice.

Şi tot asupra aşteptărilor pe care Obama le are de la partenerii europeni îşi opreşte atenţia şi berlinezul Die Welt. De astă dată liderul de la Casa Albă a lansat un apel europenilor să devină independenţi de Rusia în ce priveşte aprovizionarea cu energie şi să se gândească mai bine la alternativa pe care o reprezintă tehnologia de "fracking". O tehnlogie extrem de controversată pe Bătrânul Continent.