Şefa opoziţiei pakistaneze, Benazir Bhutto, asasinată ieri a fost înhumată în provincia sa natală Sind

Benazir Bhutto îşi pusese mari speranţe în victoria ei la alegerile legislative din 8 ianuarie. Asasinatul aruncă o lumină tragică asupra crizei politice şi sociale din Pakistan, unde forţele democrate au nevoie în continuare de sprijinul masiv al Occidentului. Într-un interviu luat în octombrie după atentatul eşuat, comis imediat după revenirea din exil, Benazir Bhutto a declarat că-şi asumă riscul candidaturii pentru că iubeşte poporul pakistanez şi crede că singura cale de salvare a ţării este democraţia.

La reşedinţa sa din Texas preşedintele George Bush a condamnat în termeni duri „fapta laşă comisă de extremişti criminali cu scopul subminării democraţiei în Pakistan”.

La rândul ei Uniunea Europeană a numit atentatul „un act barbar de violenţă”, iar cancelarul Angela Merkel a reacţionat cu „consternare şi oroare”, la aflarea ştirii despre atentat.

Situaţia incertă din Pakistan

După asasinarea lui Benazir Bhutto, Pakistanul se află în faţa unei perioade plină de dificultăţi. Asasinarea şefei opoziţiei reprezintă punctul culminant al escaladării violenţei politice în ultimele luni. În orice caz guvernul dominat de militari a eşuat, ne mai fiind în stare să asigure, iată securitatea publică.

Benazir Bhutto a primit des ameninţări din partea islamiştilor militanţi. Ea s-a exprimat mereu în favoarea unei linii dure contra talibanilor şi a reţelei Al Qaeda, fiind de partea Statelor Unite. După acest asasinat este greu de imaginat că alegerile legislative vor mai putea avea loc la data anunţată de 8 ianuarie 2008.

Starea securităţii este în toată ţara precară. Societatea pakistaneză a fost marcată în ultimele decenii de violenţele comise de armată. Războiul contra trupelor sovietice care ocupaseră Afganistanul, sprijinit de Occcident a întărit mult poziţia militarilor, a serviciilor secrete şi a islamiştilor militanţi. Militantismul face astăzi parte din viaţa zilnică a Pakistanului, fie că este vorba de dispute şi lupte între grupuri religioase, etnice sau politice.

Evoluţiile din Pakistan atestă însă că societatea civilă a devenit mai puternică.

Pakistanul are nevoie acum de instituţii civile credibile. Doar întărirea măsurilor de securitate şi represiune nu va putea reduce spirala violenţei. Şi Comunitatea Internaţională este chemată acum să-şi sporească eforturile pentru ca Pakistanul să devină o ţară cu adevărat democrată.