1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Zăngănit de arme nucleare

Bettina Marx / ia23 iunie 2015

Secretarul american al Apărării a învăţat în tinereţe limba germană la Rothenburg ob der Tauber. La Berlin, el a vorbit însă în engleză şi a adresat Moscovei un răspicat avertisment.

https://p.dw.com/p/1FmH9
Imagine: Reuters/H. Hanschke

Circulaţia a fost închisă în centrul capitalei germane, în jurul Porţii Brandenburg. Trecătorii şi turiştii au încercat să arunce curioşi o privire pe după baricadele poliţiei spre demnitarul căruia i se datorează toate acele restricţii de circulaţie. Spre noul ministru american al Apărării, Ashton Carter, care a efectuat prima sa vizită oficială la Berlin. În vârstă de 60 de ani, fizician de profesie şi învestit în funcţie la mijlocul lunii februarie, Ashton a vizitat mai întâi Monumentul Holocaustului, după care a rostit un discurs în faţa membrilor şi invitaţilor societăţii Podul Atlantic.

Parteneriatul transatlantic se vede confruntat cu noi provocări în sud şi est, a spus Carter la Berlin. În sud, instabilitatea s-a instalat în nordul Africii şi Orientul Mijlociu din cauza terorismului şi a unor state eşuate. Fenomenul a provocat valuri de migraţie care supun unor mari presiuni factorii de securitate din întreaga Europă. Mii de islamişti radicali au plecat în Irak şi Siria pentru a se alătura luptătorilor Statului Islamic. Cei care se întorc de acolo în ţările lor de provenienţă sunt un factor de risc. SUA sunt pe cale, împreună cu o largă coaliţie de state, din care face parte şi Germania, să combată Statul Islamic şi să-l respingă. "Sunt încredinţat că asta ne va reuşi", a subliniat Carter.

"Nu vrem nici război rece, nici fierbinte"

În privinţa evoluţiilor din est, şeful Pentagonului a fost mai puţin optimist. Acolo Rusia şi-a folosit puterea politică, militară şi economică pentru a submina suveranitatea şi integritatea teritorială a vecinilor săi. Moscova a încălcat norme internaţionale şi a destabilizat ordinea Europei prin anexarea Crimeei. "În timp ce Rusia îşi modernizează agresiv capacitatea militară şi de a purta război, depune simultan eforturi active pentru a submina alianţa NATO şi a goli de conţinut raporturile de securitate şi economice care ne leagă", a subliniat Carter.

SUA anunţă staţionarea de armament greu în estul Europei
SUA anunţă staţionarea de armament greu în estul EuropeiImagine: picture-alliance/dpa/CTK Photo/J. Vostarek

Se pune în context întrebarea, a continuat vorbitorul, dacă liderii de la Kremlin se mai simt datori să promoveze acea politică a precauţiei faţă de arma atomică pe care au practicat-o liderii statelor vreme de decenii. Carter a anunţat de asemenea că SUA analizează posibilitatea staţionării de armament greu în estul Europei (în Țările Baltice, Polonia, România și Bulgaria) în scopul instruirii unităţilor NATO şi a aliaţilor din regiune. "Noi nu ne dorim un război rece şi nicidecum unul fierbinte cu Rusia. Nu vrem să transformăm Rusia într-un duşman. Dar nu vă lăsaţi înşelaţi: Ne vom apăra aliaţii", a declarat responsabilul.

El a elogiat de asemenea Germania pentru rolul pe care şi l-a asumat în vederea rezolvării crizei din Ucraina. Cancelarul german Angela Merkel şi-a demonstrat calităţile de lider prin eforturile diplomatice întreprinse la Moscova şi Kiev. Guvernul german este un partener important al SUA şi în Afganistan, le fel şi în cadrul tratativelor atomice cu Iranul, a mai spus oaspetele american. În plus, el a pledat în favoarea întăririi alianţei NATO. Mecanismele din perioada războiului rece nu mai pot fi folosite astăzi. De aceea, alianţa occidentală trebuie să ofere răspunsuri noi la noile probleme. Niciun stat membru nu trebuie să se sustragă acestei obligaţii.

În prezent, SUA suportă 70 la sută din cheltuielile NATO. Dar, potrivit lui Carter, măsurile de securitate din Europa nu pot fi finanţate pe termen lung doar de americani. De aceea este nevoie de conlucrarea partenerilor. În context, oficialul a salutat intenţia Germaniei de a-şi majora cu şase la sută cheltuielile militare, dar a adăugat că nu este de ajuns. "O Germanie mai activă şi o alianţă NATO mai adaptabilă l-ar împiedica pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, să dea ceasurile înapoi în Europa", a exclamat vorbitorul.

Din Germania, Carter se îndreaptă spre Ţările Baltice, pentru întâlniri cu omologii săi din Estonia, Letonia şi Lituania. Cele trei ţări se simt ameninţate de politica Rusiei în Ucraina. Ele se tem că Moscova ar putea pune sub semnul întrebării şi inviolabilitatea graniţelor proprii.