1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Şi cum rămâne cu 'invazia'?

Medana Weident15 ianuarie 2014

Deschiderea pieţii muncii pentru români şi bulgari şi teama faţă de aşa numita migraţie a sărăciei se află şi astăzi în atenţia comentatorilor de presă germani.

https://p.dw.com/p/1Aqre
Imagine: picture-alliance/dpa

Marţi, guvernul regional din Renania de Nord-Vestfalia (NRW) a dat publicităţii un raport din care reiese că în acest cel mai populat land din Republica Federală trăiesc în prezent 77.000 de imigranţi din România şi Bulgaria - 47.000 de cetăţeni români şi 30.000 de bulgari. Cotidianul renan Kölnische Rundschau îşi mai informează cititorii că "cei mai mulţi dintre imigranţi dispun de o bună calificare profesională. Dar, din 2011 încoace, creşte constant şi numărul celor mai slab pregătiţi pentru piaţa muncii".

Într-un comunciat de presă comun, ministrul Muncii, Guntram Schneider şi cel de interne, Ralf Jäger, din Renania de Nord-Vestfalia, au vorbit despre ajutoarele puse la dispoziţie de land şi Uniunea Europeană oraşelor afectate de o migraţie excesivă. Responsabilii politici regionali vor să se implice mai mult în soluţionarea problemelor ivite în aceste zone, unde, de pildă, "proprietari lipsiţi de scrupule închiriază migranţilor apartamente aflate în stare deplorabilă, în care aceştia mai sunt şi nevoiţi să locuiască la grămadă".

"Mulţi români şi bulgari rămân aici" titrează WAZ, în ediţia sa online, referindu-se tot la raportul guvernului NRW, din care reiese că "cei mai mulţi dintre imigranţi vor rămâne în acest land pe termen lung".

Derwesten.de atrage atenţia că ministrul de land al Muncii, Guntram Schneider respinge ideea accesului migranţilor la ajutoarele sociale, din prima zi a venirii lor în Germnaia.

La rândul său, cotidianul economic german, Handelsblatt, publică, tot în ediţia sa electronică un amplu articol, menit să clarifice o serie întreagă de chestiuni legate de dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă în spaţiul UE. Mai precis, să răspundă la întrebări care au dat naştere în ultima vreme la dezbateri aprinse la nivel politc şi în presă. "Cetăţenii UE din alte state membre nu beneficiază într-o mai mare măsură de ajutoarele sociale decât cetăţenii ţării în care aceştia s-au stabilit", scrie Handelsblatt, adăugând că în 2012, în Germania, doar 4,2 procente dintre migranţii aflaţi în căutare de lucru au primit ajutoare sociale. Ziarul mai explică şi că, potrivit legislaţiei europene, cetăţenii UE au dreptul la liberă criculaţie pe piaţa muncii, dar nu şi acces implicit la ajutoarele sociale.

Frankfurter Allgemeine Zeitung dedică subiectului o jumătate de pagină de ziar, arătând că spaniolii n-au intrat, ca britanicii sau germanii, în panică de teamă ca ţara lor să fie luată cu asalt de români şi bulgari la începutul anului. Românii şi bulgarii sunt de mult în Spania. Anul trecut erau înregistaţi aici oficial 868.635 de români şi se presupune că cifra reală s-ar situa la peste un milion. Cei mai mulţi dinte români, mai aminteşte FAZ, sunt bine pregătiţi, au şi studii universitare şi s-au integrat de minune.

Odată cu accentuarea crizei economice şi financiare din Spania, situaţia s-a schimbat, spaniolii pornind ei în căutare de lucru. "Nu fără autoironie comentatorii spanioli, citim în FAZ, atrag atenţia că în ultimele 12 luni, în Marea Britanie, aprox. 50.000 de spanioli, faţă de doar 18.000 de români, au solicitat ajutoare sociale. 'Invazia din Est' are loc mai degrabă dinspre Sud."