Şi rele, şi bune în economia europeană

Partea bună ar fi, conform lui Rehn, că "este aşteptată o stabilizare a economiei europene în prima jumătate a acestui an, iar în a doua jumătate, PIB-ul urmează să crească, iar anul viitor să îşi continue trendul ascendent".

Ţinându-se cont de recesiunea prin care au trecut multe state europene în 2012, spusele comisarului european sună încurajator. Puse pe hârtie şi transformate în cifre, zicerile comisarului sunt mai puţin entuziasmante.

"Produsul intern brut în întreaga UE va scădea anul acesta cu 0,1 la sută şi cu 0,4 la sută la nivelul zonei Euro". În plus, această scădere este chiar mai mare decât cea preconizată anterior. Un timid reviriment poate fi aşadar întrezărit abia în 2014, când, conform tot lui Rehn, "este aşteptată o creştere economică de 1,4 procente la nivelul întregii UE şi de 1,2 procente în zona Euro".

Piaţa muncii continuă să aibă probleme

Procesul lent de ieşire din recesiune are urmări şi pe piaţa muncii, cel mai important subiect în acest moment în UE. Comisia Europeană consideră că "nu vor apărea modificări substanţiale pe piaţa muncii, dat fiind că aceasta reacţionează de obicei cu întârziere la orice schimbare a climatului economic".

Pentru anul în curs, rata şomajului va fi, în medie, de 11,1 procente în UE şi de 12,2 la sută în zona Euro. O analiză individuală a ratei şomajului indică însă un clivaj foarte mare între ţări precum Grecia şi Spania, unde rata şomajului este de aproximativ 27 la sută, şi Austria sau Germania, unde procentajul celor care nu au un loc de muncă este de aproximativ 5 la sută.

Succese în reducerea deficitului

Progrese mai însemnate se înregistrează în schimb în lupta contra deficitului bugetar. Dacă în 2010, deficitul bugetar era de peste 6 la sută, statele europene au reuşit să-l reducă la 3,4 la sută, respectiv la 3,9 în zona monedei euro. Cu toate acestea, el continuă să depăşească limita de 3 la sută prevăzută în tratatul de la Maastricht. Comisia Europeană monitorizează îndeaproape cu precădere deficitul Franţei, Spaniei şi Italiei, care au multe probleme din acest punct de vedere.

De altfel, cele mai directe atenţionări ale finlandezului Olli Rehn au vizat tocmai Franţa. Autorităţile de la Paris au anunţat că deficitul bugetar francez se va situa la 3,9 la sută în 2013, urmând să crească la 4,2 procente în 2014. CE consideră însă că pronosticul economic al Parisului este excesiv de optimist. Tocmai de aceea, consideră Rehn, Franţa ar trebui să aplice reforme structurale clare pe piaţa muncii, în privinţa sistemului de pensii şi să relaxeze restricţiile anumitor categorii profesionale pe piaţa muncii.

Asemenea Italiei, şi Franţei i s-ar putea acorda mai mult timp pentru a reduce deficitul bugetar. Acest lucru ar reprezenta însă o umilire a guvernului socialist al lui Francois Hollande, care ar pune accentul mai mult pe creştere economică şi mai puţin pe reformele sugerate de CE.

Parlamentarul german CDU, Herbert Reul solicită Parisului să menţină politica de austeritate. "A prefera o creştere economică bazată pe datorii este ca şi cum ai vrea să stingi un incendiu turnând ulei peste foc".