Ştiri culturale

Importanta distincţie, dotată cu 25.000 de euro revine în acest an sociologului şi eseistului Wolf Lepenies. Festivitatea a avut loc, în prezenţa preşedintelui federal, Horst Köhler, la biserica Sf. Pavel din metropola de pe Main. În elogiul rostit cu acest prilej, folozoful român Andrei Pleşu a subliniat contribuţia laureatului premiului păcii la dialogul inter-cultural şi la unificarea euroepană.

Ieri s-a deschis la muzeul „Max-Liebermann” din Berlin o interesantă expoziţie de caricaturi înfăţişându-l pe Napoleon Bonaparte. Cu 200 de ani în urmă, mai precis pe 27 octombrie 1806, Napoleon pătrundea cu trupele sale în Berlin. La poarta Brandenburg autorităţile lcoale îi înmânau simbolic cheile oraşului. Expoziţai de caricaturi ale vremii este deschisă până pe 3 decembrie.

O altă expoziţie, consacrată maestrului italian al clarobscurului, Caravaggio, găzduită de „Museum Kunst Palast” din Düsseldorf, continuă să atragă un public numeros. În primele două săptămâni de la deschidere, expoziţia intitulată „Pe urmele unui geniu” a fost vizitată de peste 20.000 de persoane. Până pe 7 ianuarie pot fi văzute atât picturi originale ale maestrului artei baroce din diferite perioade de creaţie, cât şi câteva copii, deasemenea de o mare valoare, care dezvăluie şi tehnica folosită de artişti.

„Casa Rembrandt” din Amsterdam (Rembrandthuis) oferă publicului interesat posibilitatea de afla multe amănunte legate de relaţia artistului cu negustorul de artă Hendrick van Uylenburgh. În casa acestuia a locuită Rembrandt o bună bucată de vreme, aici a trăit perioadă cea mai creatoare şi încununată de succes a vieţii, aici a realizat aprox. 50 de portrete ale personalităţilor oraşului, aici a cunsocut-o şi s-a îndrăgostit de nepoata negustorului, Saskia, care avea să-i devină soţie. Printre preţioasele exponate se numără şi portretul Agathei Bas, tablou ce face parte din colecţia reginei Marii Britanii. Expoziţia poate fi vizitată până pe 10 decembrie.

La editura Schwarzkopf & Schwarzkopf din Berlin a apărut în traducere volumul: „Michel Houellebecq – O biografie neautorizată”. Autorul, Denis Demonpion, a studiat cu atenţie datele exitente legate de biografia controversatului dar şi extrem de apreciatului scriitor francez, a stat de vorbă cu peste 100 de persoane care-l cunsoc, între care şi cu mama sa. Investigaţiile l-au dus la concluzia că Houllebecq îşi construieşte propria viaţă precum romanele, metodic, acribic, cu fantezie. Între altele aflăm că autorul romanelor de mare succes „Particulele elementare”, „Platforme” sau „Posibilitatea unei insule” nu se numeşte Michelle Houellebecq ci Michel Thomas, că nu e născut în 1958 ci în 1956, că a absolvit o şcoală de elită cu profil de agronomie după care a studiat arta cinematografică şi că a fost într-o oarecare măsură funcţionar de stat, că a locuit într-o locuinţă socială şi că mama sa trăieşte şi nu a murit, aşa cum îi place să spună romancierului. Interesante sunt parlelele ce devin evidente dintre biografia scriitorului şi cea a personajelor sale.