Ştiri culturale

Pe 19 iulie, scriitorul Norman Manea va împlini 70 de ani. Romancierul de origine evreiască s-a născut în localitatea bucovineană Burdujeni în 1936 şi a trecut prin teroarea unui lagăr din Transnistria în copilărie. În 1986 autorul a părăsit România, ajungând întâi la Berlin, şi apoi în Statele Unite unde a devenit profesor de literatură şi „writer in residence” la renumitul Bard College din New York. Opera sa tematizează delirurile totalitare care au pus stăpânire pe diferite părţi ale Europei pe parcursul secolului 20, subliniind aspectele absurde ale vieţii cotidiene din comunism şi fascism, dar şi dificultăţile întâmpinate de un scriitor exilat şi problematica relaţie cu limba maternă. Din opera lui Norman Manea au apărut la editura Polirom volumele „Întoarcerea huliganului” (2003), „Plicuri şi portrete” (2004), „Fericirea obligatorie” (2005), „Despre clovni: Dictatorul şi artistul” (2005) şi „Anii de ucenicie ai lui August Prostul” (2005). Operele sale au fost traduse în zece limbi, Manea fiind în acelaşi timp autorul român cu cele mai multe cărţi traduse în limba germană. În acest an, i-a fost acordat premiul „Lux Mundi“ al postului Radio România Cultural. Juriul a elogiat în special „talentul artistic şi consecvenţa morală cu care scriitorul a înfăţişat lumii imaginea complexă a societăţii româneşti şi pentru felul în care a reuşit să transfigureze drama biografică, pe fundalul unei frământate istorii.“

„Picturile mele sunt arta unui nebun. Sufletul meu de un albastru strălucitor se năpusteşte asupra fiecărui tablou”, scria Marc Chagall în autobiografia sa din 1931. Născut în satul Wizbesk din Belarus într-o familie de evrei în 1887, Chagall şi-a petrecut tinereţea într-un univers multicultural, fiind inspirat în special de arta tradiţională a ţăranilor şi de iconografia bisericii ortodoxe. În 1910 şi-a deschis un atelier la Paris, unde a devenit unul dintre prietenii cei mai apropiaţi ai poetului Guillaume Apollinaire şi ai pictorului modern Robert Delauney. A fost influenţat puternic de pictura avangardistă din prima parte a secolului 20, în special de culorile stridente ale fovismului şi de spaţiile surprinse într-un proces de descompunere în forme geometrice ale cubismului. Chagall a devenit celebru ca pictor al unor scene onirice, cu caracter suprarealist, în care lumea modernă se întâlneşte cu tradiţiile iudaice şi creştine din îndepărtatul sat natal. Peste 100 dintre picturile lui Chagall pot fi admirate până pe 28 octombrie în oraşul german Baden-Baden. Expoziţia inedită, intitulată „Marc Chagall într-o nouă lumină” reuneşte tablouri din muzee renumite precum Centre Pompidou din Paris, galeria Tretiacov din Moscova sau centrul Thyssen-Bornemisza din Madrid.

Marţi a început la Weimar festivalul de muzică klezmer intitulat „Yiddish Summer” care reuneşte în jur de 200 de participanţi din 15 ţări. În centrul festivalului se află Basarabia, regiunea din care provin multe dintre melodiile klezmer moderne. În cadrul festivalului de la Weimar se vor desfăşura cursuri şi proiecte prin care cei interesaţi au ocazia de a cunoaşte cultura iudaică izvorâtă din Basarabia. Organizatorii acestor cursuri sunt muzicieni şi dansatori din vechea provincie românească, dar şi din Israel sau Statele Unite. Festivalul Yiddish Summer Weimar, care va dura până pe 10 august, constituie o continuare a manifestării culturale intitulate „Săptămânile muzicii klezmer”, care a avut loc anual începând din 2000 în oraşul clasicismului german. Ediţia din acest an a început cu o expoziţie la Literaturhaus Weimar care tematizează situaţia supravieţuitorilor ghetoului evreiesc din Vilnius.