Ştiri culturale

„Variaţiuni transilvănene” la Berlin

„Urme ale sfârşitului de mileniu – Zece graficieni din Transilvania” este titlul unei expoziţii care va fi inaugurată pe 25. ianuarie la Berlin la reprezentanţa landului federal Turingia. Expoziţia marchează începutul unei serii de manifestări culturale intitulate „Variaţiuni transilvănene”, organizate de Forumul Cultural German Europa de Est din Potsdam, Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin şi Collegium Hungaricum. Pe 1. februarie va fi prezentată opera „Milionari transilvăneni: Dinastia Keller” de György Mehes, roman apărut în noiembrie 2005 şi în traducere germană. În cadrul aceleiaşi serii de manifestări culturale va avea loc pe 8. februarie prezentarea volumului „Biserici fortificate în sudul Transilvaniei”, realizat de Arne Franke şi Harald Roth. Formaţia „Trio Contraste” îi va oferi publicului berlinez o incursiune muzicală în Ardealul multicultural pe 15. februarie. În aceeaşi seară va fi prezentat un album de artă intitulat „Patrimoniul cultural al României: Transilvania.”

Gânditul în poziţie orizontală

Nici măcar Sigmund Freud nu este scutit de manifestările culturale legate de Anul Mozart în 2006: o scenă din opera „Don Giovanni” în care frumoasa Zerlina cere să fie bătută va fi discutată pe larg din perspectiva psihanalizei freudiene într-un amplu seminar organizat la Muzeul Albertina din Viena. Pe 6. mai 2006 se împlinesc 150 de ani de la naşterea părintelui psihanalizei Sigmund Freud (1856 – 1939), prilej pentru care Austria celebrează Anul Freud. Genialul criminolog al laturilor obscure ale sufletului uman a revoluţionat psihologia prin recunoaşterea existenţei subconştientului, influenţând de asemenea literatura şi filosofia. Potrivit cotidianului elveţian Neue Zürcher Zeitung, diversele manifestări culturale se anunţă a fi mai sobre şi discrete decât pompoasele celebrări în cinstea lui Mozart. Muzeul Freud din Viena va organiza expoziţii despre teoriile părintelui psihanalizei, intitulate „Despre gânditul în poziţie orizontală”. Tot la Viena va avea loc un simpozion despre legătura dintre psihanaliză şi violenţă, la care vor participa reputaţi psihologi din întreaga lume. În acelaşi timp, Uniunea psihanaliştilor din Viena va dezbate cazurile mai obişnuite pe care Freud le-a întâlnit în activitatea sa practică.

Anul Freud va marca şi deschiderea unui muzeu consacrat vieţii strălucitului om de ştiinţă în casa sa natală din oraşul Freiburg (Pribor), aflat pe teritoriul Cehiei.

Gauguin şi Van Gogh la Brescia

„Normalitatea este o stradă asfaltată: se poate circula cu uşurinţă pe acest drum, dar nici o floare nu va creşte vreodată din el”, i-a scris pictorul Vincent Van Gogh prietenului său Paul Gauguin. Povestea prieteniei dintre cei doi este pe cât de scurtă, pe atât de tristă: artiştii s-au cunoscut în 1887 la Paris prin intermediul fratelui lui Van Gogh, un negustor de artă care îl ajuta pe Gauguin să-şi vândă picturile. Cu un an mai târziu, cei doi pictau împreună într-un atelierul comun din localitatea Arles, o perioadă prolifică în activitatea ambilor artişti, care s-a terminat însă subit după doar câteva luni când Van Gogh, deja profund tulburat psihic, şi-a ameninţat prietenul cu moartea sub influenţa unei depresii adânci. Şocat, Gauguin i-a întors spatele artistului olandez, urmând să părăsească şi bătrânul continent în 1891 în favoarea unei vieţi mai libere şi exotice în Tahiti.

În anul acesta, expoziţia „Gauguin – Van Gogh. Aventura noilor culori” din oraşul italian Brescia îi reuneşte din nou pe cei doi prieteni care au revoluţionat pictura la sfârşitul secolului al 19-lea. La Brescia pot fi admirate 150 de opere din reputate muzee internaţionale precum Muzeul Van Gogh din Amsterdam.

100 de ani de la naşterea lui Emmanuel Levinas

Potrivit gânditorului Emmanuel Levinas, etica trebuie să fie cheia oricărui sistem ontologic. La baza filosofiei lui Levinas se află concepţia sa asupra „celuilalt”: străinul nu reprezintă niciodată un alter ego al subiectului uman şi nu poate fi cunoscut cu adevărat, dar experienţa alterităţii celuilalt are menirea de a-l smulge pe fiecare din tihnita complezenţă cu care evită dilemele morale, amintindu-i că fiecare este responsabil pentru semenii săi. În acelaşi timp, Levinas a fost unul dintre cei mai celebri exegeţi ai Talmudului, fiind puternic influenţat de spiritualitatea iudaică şi în scrierile sale filosofice.

Pe 12. ianuarie s-au împlinit 100 de ani de la naşterea filosofului într-o familie evreiască în Lituania. Levinas a fost discipolul filosofilor Edmund Husserl şi Martin Heidegger şi i-a influenţat la rândul său pe filosoful existenţialist Jean-Paul Sartre şi pe Jacques Derrida, cel mai eminent gânditor al deconstructivismului francez.