1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ţările Baltice, şocate de criza ucraineană

Volker Witting / i.a.15 mai 2015

Pentru Ţările Baltice, anexarea, de către Rusia, a Crimeei şi războiul din Ucraina au fost un şoc. În consecinţă, cele trei ţări îşi iau măsuri de precauţie.

https://p.dw.com/p/1FQ6b
Monumentul Libertăţii din RigaImagine: DW/V. Witting

Marea spaimă a trecut. În parcurile capitalei letone Riga, oamenii se bucură de căldura primelor raze de soare. "Nu mă mai tem de o invazie rusească, dar o senzaţie neplăcută a rămas", spune o tânără studentă. Imediat după anexarea Crimeei, frica de invazie a fost uriaşă.

Situaţia din Ţările Baltice se aseamănă pe undeva cu cea din Ucraina. Şi în cele trei ţări membre ale UE şi ale NATO trăiesc, la fel ca în Ucraina, numeroşi oameni cu rădăcini ruseşti, care se gândesc, în parte, cu nostalgie, la apusul imperiu sovietic. În plus, de la debutul crizei din Ucraina, Moscova îşi arată colţii în Ţările Baltice, prin repetate intruziuni în spaţiul lor aerian. Totodată, televiziunile ruseşti, care pot fi recepţionate şi în Ţările Baltice, desfăşoară o susţinută propagandă împotriva guvernului de la Kiev, a NATO şi a "decadenţei occidentale".

Război mediatic cu Rusia

Politicienii letoni vorbesc între timp deschis despre un război mediatic cu vecinul de la răsărit. Ei avertizează că programele ruseşti au un impact negativ asupra societăţii. În sânul populaţiei rusofone, ele au provocat dezbateri aprinse, nesiguranţă şi chiar teamă. Când televiziunea rusă relatează despre Letonia, atunci o face preponderent negativ. De aceea există cel puţin riscul scindării mediatice a societăţii. Nu trebuie uitat că în Letonia, 35 la sută din populaţie este rusofonă, în Estonia 27 la sută şi în Lituania şase la sută.

Din dorinţa de a contracara această evoluţie primejdioasă, Ţările Baltice şi-au propus să înfiinţeze programe TV în limba rusă. Care să nu desfăşoare o contra-propagandă agresivă ci să ofere emisiuni echidistante. Informaţii obiective dar mai ales divertisment în limba rusă. UE şi-a oferit deja ajutorul în acest sens, la fel şi DW. Detaliile acestor colaborări vor fi stabilite încă în această lună.

Situaţia din Ucraina a determinat în acelaşi timp o creştere a cheltuielilor militare în fostele republici sovietice de la Marea Baltică. Potrivit unui studiu întocmit de Institutul SIPRI de la Stockholm, Estonia şi-a propus să majoreze cu 7,3 la sută bugetul Apărării, Letonia cu 15 la sută iar în Lituania, unde a fost reintrodus de curând serviciul militar obligatoriu, această majorare va fi de 50 la sută. Concret, majorările nu depăşesc însă, cumulat, două miliarde de euro şi nu vor depăşi două procente din PIB. Apoi, luaţi împreună, militarii profesionişti din Ţările Baltice sunt în număr de doar 15.000.