1 Decembrie şi topografia simbolică a Bucureştiului
2 decembrie 2003Publicitate
Liderii Alianţei de opoziţie PNL-PD nu au fost ieri la Alba Iulia. Ei au sărbătorit în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Faptul că nu au fost acolo este însă mai puţin interesant. Teodor Stolojan, de exemplu, s-a plîns că nu a fost invitat şi că a fost în aceste împrejurări nevoit să accepte invitaţia prietenului său politic Traian Băsescu, primarul Capitalei. Acesta a explicat, la rîndul său că nu a fost invitat, dar că nu s-ar fi dus oricum, de vreme ce este primar al Bucureştilor.
Mai interesant este că Traian Băsescu a ales ca loc de întîlnire şi de desfăşurare a manifestării, Piaţa Universităţii. Alegerea aceasta exprimă o radicalizare simbolică a atitudinii sale politice, întrucît spaţiul acesta a fost locul predilect al anticomuniştilor radicali, iar ulterior a rămas un element de identificare pentru o anumită categorie politică mai largă, caracterizată prin neîncrederea în versiunea oficială privind evenimentele din decembrie 1989.
A existat de atunci mereu în Bucureşti o topografie simbolică. Ion Iliescu şi gruparea din jurul lui au celebrat Revoluţia în Piaţa din faţa fostului Comitet Central al PCR, rebotezată "Piaţa Revoluţiei". Ceilalţi însă, opozanţii preşedintelui au păstrat încredinţarea că singurul aspect spontan şi prin urmare autentic al aşa numitei Revoluţii s-a desfăşurat în seara şi noaptea lui 21 decembrie 1989 în Piaţa Universităţii. De altfel Traian Băsescu a evocat acest fapt justificînd alegerea pentru Piaţa Universităţii.
Se vorbeşte puţin despre această opoziţie simbolică, dar ea continuă să funcţioneze foarte puternic. În 1997, atunci cînd preşedintele Emil Constantinescu a reuşit să-l aducă la Bucureşti pe Bill Clinton, după reuniunea NATO de la Madrid, primirea preşedintelui american, a fost organizată în Piaţa Universităţii, înţeleasă ca loc originar al libertăţii post-comuniste. Cu ani în urmă aici se plantase borna cu "kilometrul zero" şi înscrisuri cu "zona liberă de comunism". De altfel faptul că cea mai amplă manifestaţie politică de după 1989 a fost organizată în Piaţa Universităţii are o legătura strînsă cu faptul că aici s-au ridicat baricadele împotriva trupelor lui Ceauşescu.
În 2002 însa cînd a sosit la Bucureşti George W. Bush, el fost primit de preşedintele Iliescu în piaţa CC-ului, loc al revoluţiei în versiunea oficială a Frontului Salvării Naţionale. Sosirea mulţimii de muncitori de pe diferite platforme industriale în ziua de 22 decembrie a fost considerat momentul de apogeu al revoltei împotriva lui Ceauşescu.
Iată cum în ciuda trecerii anilor şi a faptului că mulţi politicieni au trecut din stînga în drepata sau invers şi că trupele combatanţilor politici să le numim aşa s-au amestecat pîna la a deveni greu de recunoscut, în ciuda a toate astea, schisma simbolică din politica românească s-a păstrat.
Mai interesant este că Traian Băsescu a ales ca loc de întîlnire şi de desfăşurare a manifestării, Piaţa Universităţii. Alegerea aceasta exprimă o radicalizare simbolică a atitudinii sale politice, întrucît spaţiul acesta a fost locul predilect al anticomuniştilor radicali, iar ulterior a rămas un element de identificare pentru o anumită categorie politică mai largă, caracterizată prin neîncrederea în versiunea oficială privind evenimentele din decembrie 1989.
A existat de atunci mereu în Bucureşti o topografie simbolică. Ion Iliescu şi gruparea din jurul lui au celebrat Revoluţia în Piaţa din faţa fostului Comitet Central al PCR, rebotezată "Piaţa Revoluţiei". Ceilalţi însă, opozanţii preşedintelui au păstrat încredinţarea că singurul aspect spontan şi prin urmare autentic al aşa numitei Revoluţii s-a desfăşurat în seara şi noaptea lui 21 decembrie 1989 în Piaţa Universităţii. De altfel Traian Băsescu a evocat acest fapt justificînd alegerea pentru Piaţa Universităţii.
Se vorbeşte puţin despre această opoziţie simbolică, dar ea continuă să funcţioneze foarte puternic. În 1997, atunci cînd preşedintele Emil Constantinescu a reuşit să-l aducă la Bucureşti pe Bill Clinton, după reuniunea NATO de la Madrid, primirea preşedintelui american, a fost organizată în Piaţa Universităţii, înţeleasă ca loc originar al libertăţii post-comuniste. Cu ani în urmă aici se plantase borna cu "kilometrul zero" şi înscrisuri cu "zona liberă de comunism". De altfel faptul că cea mai amplă manifestaţie politică de după 1989 a fost organizată în Piaţa Universităţii are o legătura strînsă cu faptul că aici s-au ridicat baricadele împotriva trupelor lui Ceauşescu.
În 2002 însa cînd a sosit la Bucureşti George W. Bush, el fost primit de preşedintele Iliescu în piaţa CC-ului, loc al revoluţiei în versiunea oficială a Frontului Salvării Naţionale. Sosirea mulţimii de muncitori de pe diferite platforme industriale în ziua de 22 decembrie a fost considerat momentul de apogeu al revoltei împotriva lui Ceauşescu.
Iată cum în ciuda trecerii anilor şi a faptului că mulţi politicieni au trecut din stînga în drepata sau invers şi că trupele combatanţilor politici să le numim aşa s-au amestecat pîna la a deveni greu de recunoscut, în ciuda a toate astea, schisma simbolică din politica românească s-a păstrat.
Publicitate