1 Mai: Sindicatele isi pierd membrii

Ziua Muncii este o sarbatoare legala si platita in Germania. O realizare pretuita pana astazi de angajati. In constiinta acestora, totusi, importanta acestei sarbatori s-a diminuat semnificativ, sustine istoricul social, profesorul Klaus Tenfelde: „Cultura clasei muncitoare, cu baze solide odinioara, pentru care 1 Mai era unul din momentele principale ale anului, s-a erodat. Aproape ca a disparut."

In ultimele decenii, evolutia claselor sociale a determinat şi o schimbare a percepţiei de sine a muncitorilor, mai spune profesorul Tenfelde: „Muncitorul calificat, care a fost practic simbolul mişcării de 1 Mai, a avansat în ultimii ani spre clasa de mijloc."

Totuşi, în vremuri de criză, şi clasa de mijloc este afectată de şomaj şi disponibilizări. Nici măcar în aceste condiţii economice nefavorabile sindicatele din Germania nu reuşesc să atragă noi membri.

În 1991, Federaţia Sindicală Germană avea aproximativ 12 milioane de membri, cel mai înalt nivel din istoria republicii federale. În următorii ani, sindicatele germane au pierdut însă aproape jumătate din membri. Anul trecut, datele Federaţiei arătau doar 6,4 milioane de membri, în care erau incluşi şi angajaţii şi funcţionarii sindicali.

Cu 2,3 milioane de cotizanţi, sindicatul IG Metall este cel mai mare din cadrul Federaţiei Sindicale, talonat de sindicatul angajaţilor din servicii, Verdi, cu 2,2 milioane de membri.

La prima vedere, cifre impresionante. Totuşi, doar 18% din angajaţii din Germania sunt astăzi membri de sindicat. Federaţia Sindicală a sperat în ultimii doi ani la o reluare a creşterii înscrierilor în sindicate, dar actuala criză economică ar putea duce la noi "dezertări" din mişcarea sindicală, ceea ce ar slăbi inclusiv puterea financiară a acesteia.

Federaţia ştie din proprie experienţă că crizele economice se asociază cu renunţarea la statutul de membru de sindicat - oamenii fac economii şi preferă să renunţe şi la taxa de membru. Din nou istoricul Klaus Tenfelde: „Membrii de sindicat reacţionează contraproductiv. Tocmai atunci când au mai mare nevoie de protecţia sindicatului, ei aleg din motive financiare să-l părăsească. Taxa de membru costă bani iar acest fenomen este foarte real şi nu trebuie subestimat".

Chiar şi atunci când lucrătorii nu părăsesc direct sindicatul, perioadele de şomaj tehnic şi angajările pe termen scurt afectează major bugetele sindicatelor. La IG Metall, veniturile minime din colectarea taxelor de membru se ridică la cinci milioane de euro.

În anul de criză 2009, semnificaţia simbolică a zilei de 1 Mai ar putea fi resuscitată. Sindicatele ar trebui să profite de ocazie, potrivit profesorului Tenfelde, şi să-i facă pe angajaţi din nou conştienţi de importanţa rolului jucat de ele în societate.

Autori: Klaus Deuse/Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder