10 bilete pentru Europa

”Bun venit Europa” – titrează azi, cu nedisimulată bucurie, cotidianul berlinez Die Welt, comentînd extinderea de sîmbătă a Uniunii Europene. Mulţi observatori evocă în context depăşirea la 1 mai 2.004 a fatalei diviziuni europene şi procesul anevoios început în anul de graţie 1989, uitînd în genere că, deocamdată, recuperarea Europei răsăritene capturate de Stalin după cel de-al doilea război mondial n-a fost desăvârşită încă. Nedisimulată încântare exprimă şi Salzburger Nachrichten. Ziarul austriac ne aminteşte că ”acest 1 mai inaugurează o nouă epocă europeană”, devreme ce vechea Uniune salută integrarea a 10 noi state membre, din care 8 ex-comuniste. Fericitul eveniment, relevă ziarul austriac ”ar fi fost de neconceput cu doar 15 ani în urmă. Iar noua comunitate, înglobînd 450 de milioane de oameni bucurîndu-se de libertate reprezintă şansa unui viitor frumos în democraţie, pace şi prosperitate.

Alt ziar vienez se arată net mai sceptic. Der Standard admite că Europa se confruntă cu o schimbare de proporţii istorice, dar enumeră şi unele din aspectele ei actuale mai puţin convingătoare sau atrăgătoare: ”Moneda euro le lipseşte vecinilor, frontierele Schengen rămîn în vigoare, paşapoartele rămîn necesare”. In multe, extinderea nu e aşadar decît sclipici fără substanţă, care ”nu aduce înlesniri în viaţa cotidiană”. Vigoarea momentului ”se hrăneşte din răsturnarea istorică produsă de alipirea la occident a majorităţiii fostelor statelor ex-comuniste, satelite ale sovieticilor, ceea ce în cazul celor mai importante dintre ele nu-i decît consecinţa logică a includerii lor în NATO”.

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia se întreabă dacă scindarea Europei a fost oare cu adevărat depăşită şi răspunde negativ. Ziarul menţionează că ”euforia lui 1989, anus mirabilis” a dispărut şi n-a mai revenit. Că în locul ei se manifestă temeri şi angoase. Că istoria vestului şi estului şi percepţia ei sunt cum nu se poate mai diferite în apus şi răsărit. Că unele noi state membre sunt departe de o veritabilă stabilitate politică şi suferă în special în zonele rurale de o sărăcie lucie, resentimentele naţionaliste fiind la îndemînă după dureroasele şi impopularele reforme de piaţă necesare aderării. In fine, că ”parte din Europa, şi în special Balcanii, cu excepţia României şi Bulgariei n-au decît o perspectivă foarte vagă” şi nebuloasă de a fi incluse în UE. Ziarul se teme în concluzie că absenţa fostei Iugoslavii din Europa extinsă ”va duce la o nouă divizare a continentului”.

Berner Zeitung crede totuşi că nu există alternativă la UE şi se bucură de infuzia de energie pe care estul îl va procura ”suferindelor şi narcisiacelor societăţi civile occidentale”. Ziarul cehesc Mlada Fronta Dnes concede că în UE există ”aspecte ridicole (precum cearta privind cuvîntul marmeladă), altele de-a dreptul ”rele, precum agricultura”, şi multă ipocrizie, cînd de pildă ”pretenţia combaterii naţionalismului maschează promovarea unor interese înguste de putere”. Rîzînd de cei ce se bucură de aderare precum copii mici de cadourile de Crăciun, cotidianul praghez îşi exprimă totuşi fericirea iscată de ”accesul la o libertate autentică” a oamenilor din noile state membre.

Totuşi New York Times avertizează că noua UE va trebui să se prefacă dintr-o ”comunitate a naţiunilor într-una reală a cetăţenilor ei”, accentuîndu-şi componenta democratică, ceea ce va implica ”renunţarea în continuare la prerogative ale suveranităţii statelor”. Ziarul din New York relevă totodată că ”proamericanismul noilor membri”, satisfăcînd administraţia Bush, va îngreuna pe de altă parte eforturile de formare a unei politici externe comune europene.

Editorialele de azi consacră spaţii şi programului de acţiune hotărît de OSCE în vederea combaterii recrudescenţei antisemitismului în Europa. Frankfurter Allgemeine Zeitung relevă că statele participante s-au obligat să înregistreze cu rigoare actele de agresiune împotriva evreilor, să-şi amelioreze programele educaţionale şi să-şi verifice, iar la nevoie să-şi înăsprească legisaţiile în domeniu, spre a pedepsi actele de antisemitism. Acelaşi ziar evocă emoţionantul gest al ministrului de externe bulgar, Solomon Passy. Passy şi-a onorat promisiunea făcută cîndva bunicului său, predînd ministrului de externe german Joschka Fischer galbena stea a lui David pe care, ca evreu, naziştii l-au forţat s-o poarte, în chip de semn discriminatoriu. Ziarul publică şi un amplu interviu cu preşedintele israelian Moshe Katzav, care a atras atenţia asupra nefastei propagande antievreişti făcute în Europa de extremişti arabi şi islamici şi a absenţei solidarităţii europene cu suferinţele israeliene. Die Welt reproduce declaraţia cancelarului german Schroeder, care a subliniat că ”antisemtismul ameninţă democraţia”. Jerusalem Post din Israel salută Conferinţa OSCE evidenţiind condamnarea de către membrii organizaţiei europene a prejudecăiţilor antiisraeliene, şi reliefarea faptului că situaţia din OM sau acţiunile Israelului nu justifică în nici un fel antisemitismul.

In fine să reproducem cîteva din titlurile paginilor sportive germane, prade unui veritabil acces de invective la adresa fotbaliştilor germani după cutremurul înfrîngerii lor de către români. Abendzeitung din Hamburg: ”1 la 5, oare ce vor aceşti incapabili în Portugalia?” Bild: ”Ruşine fotbalistică: Rudi, rămîi acasă: La europene n-avem ce căuta”

Flensburger Tageblatt: "Ce faliment!" Hamburger Morgenpost către11-le german: ”Să vă fie ruşine”! Generalanzeiger: "11-le german ne distruge prestigiul". Koelner Stadanzeiger: ”Naufragiu fără apărare”. Tagesanzeiger: "1-5 dezonorant". Luebecker Nachrichten: ”Mai rău nici că se poate”. Braunschweiger Zeitung: ”Degringoladă istorică!” Magdeburger Volksstimme: ”Echipa germană prefăcută în număr de circ”; Mitteldeutsche Zeitung: "Waterloo în patria lui Dracula".