1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

100 de zile de la urcarea Papei Francisc pe tronul apostolic

Christoph Strack / Ioachim Alexandru21 iunie 2013

În cele trei luni scurse de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice, Papa Francisc a impresionat deja întreaga lume. Se poate însă constata că omul "sosit de la capătul lumii" nu s-a acomodat cu Vaticanul.

https://p.dw.com/p/18ty4
Imagine: Reuters

Nu locuieşte nici măcar după trecerea a 100 de zile în Palatul Apostolic care domină Piaţa Sfântul Petru. Papa Francisc a comunicat că doreşte să rămână în continuare în casa de oaspeţi "Sf.Maria" care aparţine Vaticanului. Decizia este de-a dreptul revoluţionară. Dacă ar fi spus cu trei luni în urmă cineva că noul Pontif va pune capăt unor cutume adânc înrădăcinate la Vatican, ar fi fost declarat nebun sau chiar un adversar militant al Curiei Romane. Papa Francisc subliniază însă că trebuie să trăiască între oameni iar palatul presupune izolare. În acelaşi timp, Papa Francisc evocă sărăcia materială în care a trăit învăţătorul Iisus Hristos.

Imediat după alegerile din Capela Sixtina, a început să circule sub formă de zvon următorul citat atribuit noului Papă Francisc: "Carnavalul s-a încheiat." Această afirmaţie nu însemna doar renunţarea la bogatele veşminte de brocart sau la costisitorii pantofi roşii pontificali. Nu era cu siguranţă nici vreo săgeată trimisă spre predecesorii lui, ci anunţa o nouă atitudine faţă de problemele lumii contemporane.

"Am sosit aproape de la capătul lumii", a spus noul Papă la prima sa apariţie în public. Şi după 100 de zile, Papa rămâne înstrăinat de felul în care părţi ale aparatului de la Vatican înţeleg că trebuie "şeful" să-şi facă misiunea. Fostul cardinal argentinian Jorge Mario Bergoglio se consideră mai degrabă un Episcop al Romei apropiat de oameni decât un Papă aflat la mare distanţă de ei. La aceasta se adaugă numele pe care Papa şi l-a ales, cel al Sfântului Francisc. Întemeietorul ordinului monastic care-i poartă numele a fost un om care a renunţat la bunurile lumeşti dedicându-şi viaţa slujirii săracilor. Francisc de Assisi a fost însă, în egală măsură, un revoluţionar imprevizibil pentru contemporanii săi de la început de secol XIII.

După 100 de zile, atenţia observatorilor se mută treptat dinspre lucrurile exterioare spre lucrarea propriu-zisă a Papei Francisc. Aici s-a putut până acum consemna apelul la o reformare a sistemului economic global şi o condamnare a excrescenţelor maligne ale pieţelor financiare. Noul Papă s-a plâns de existenţa unei culturi a bunăstării, a unei "culturi a risipei" în care consumul ocupă poziţia dominantă. Pe acest fundal, Papa i-a îndemnat pe oameni să se întoarcă la miezul mesajului creştin. Biserica se întemeiază pe întruparea lui Dumnezeu şi "scandalul crucii" şi nu are voie să se adapteze lumii în care trăim. Papa Francisc priveşte lumea din perspectiva omului concret. Asta se poate vedea în predicile sale inspirate din pildele Evangheliei. Acestea transmit auditoriului credinţă puternică dar sunt în acelaşi timp foarte vii, mergând până la anecdote improvizate.

La 100 de zile de la debutul noului pontificat este clar că se vor schimba multe în interiorul Bisericii Catolice, dar fără a fi atinsă dogma. Prea puţini aşteaptă concesii ale Vaticanului în chestiuni controversate mai ales în Europa, cum ar fi hirotonisirea femeilor sau renunţarea la celibatul preoţilor.

Între imaginile care vor rămâne, surprinse în primele săptămâni de pontificat, se numără cu siguranţă cele două întâlniri ale Papei Francisc cu predecesorul său Benedict. Ele înfăţişează ceva de neimaginat înainte: Un Papă romano-catolic şi înaintaşul său, paşnic uniţi în rugăciune şi dialog.

În continuare, există aşteptări mari în direcţia reformării Curiei Romane. În prezent, acest aparat lucrează prea adesea necoordonat, ba chiar îşi face sieşi opoziţie. În raport cu restul lumii catolice, curia se adresează ca de la stăpân la slugă. Vatileaks şi scandalurile în care a fost implicată Banca Vaticanului au dezvăluit destul de limpede slăbiciuni ale sistemului.

Cu câteva zile în urmă, Papa Francisc s-a referit pentru prima dată la aceste probleme, în cadrul unei întâlniri cu uşile închise, avută cu călugări din America Latină. Papa Francisc a vorbit despre "grupări reacţionare" în Biserică şi despre "panteişti"; s-a plâns de corupţie menţionând şi existenţa unui "lobby homosexual" la Vatican.

Pentru a opera schimbări, Papa Francisc a pornit pe un drum foarte aparte: La mijlocul lunii aprilie, el a numit o comisie compusă din opt cardinali reprezentând toate continentele lumii, însărcinată să reformeze Curia Romană. Comisia, condusă de Cardinalul de Honduras, Oscar Rodriguez Maradiaga, are în componenţă doar un singur cardinal al Curiei. Acest for se va reuni pentru prima dată la începutul lunii octombrie. Abia apoi se va putea vedea mai concret cum intenţuionează "Episcopul Romei" să conducă Biserica Romano-Catolică şi centrala sa din Cetatea Eternă.