30 august - Ziua internaţională a persoanelor dispărute

În cazul lui Farhad S. a funcţionat. Tânărul afgan a pierdut contactul cu familia sa timp de aproape cinci ani. Familia a trecut din Turcia în Grecia, însă pe bărci diferite. În cele din urmă Farhad a ajuns în Germania. "Trei ani de zile am încercat să găsesc orice indiciu cât de mic pe Facebook şi pe Twitter", povesteşte el. În cele din urmă a apelat la Serviciul pentru persoane dispărute al Crucii Roşii. "Fotografia mea a fost postată online, cu menţiunea că îmi caut familia". La scurtă vreme şi-a găsit mama şi surorile. Se întorseseră în Afganistan.

Din ce în ce mai mulţi refugiaţi apelează la Crucea Roşie pentru a-şi găsi rudele dispărute. "În primul semestru al acestui an s-au înregistrat peste 1400 de cereri noi. Până la finele anului 2016 estimăm că acesta va creşte la 3000 de cereri", afirmă preşedintele filialei germane a organizaţiei, Rudolf Seiters. În 2015 numărul solicitărilor a fost de 1636.

"Refugiaţii apelează la Crucea Roşie numai după ce situaţia lor devine cât de cât stabilă", adaugă Seiters. Mai ales afganii caută sprijinul organizaţiei, însă sunt şi mulţi sirieni, irakieni sau somalezi dornici să restabilească legătura cu rudele. Preşedintele Crucii Roşii din Germania susţine că aproximativ jumătate dintre solicitanţi au reuşit să primească indicii în privinţa rudelor dispărute sau cu care au pierdut contactul.

Un portal internaţional

Refugiaţii aflaţi în căutarea familiilor lor îşi pun mari speranţe în portalul online al Crucii Roşii (TraceTheFace.org). Cu excepţia fotografiei şi a anunţului solicitantului, celelalte date ale acestuia sunt strict confidenţiale şi nu vor fi date publicităţii.

În cazul minorilor neînsoţiţi, cu vârste sub 15 ani, există o platformă online şi mai bine protejată, la care au acces numai angajaţii Crucii Roşii. În prima jumătate a acestui an au fost depuse 500 de cereri de căutare a refugiaţilor minori sau de către aceştia.

Căutarea cu ajutorul fotografiei este extrem de avantajoasă în cazurile grele, în care datele persoanei dispărute nu sunt clare, precum locul naşterii sau transcrierea numelor. Numai pentru prenumele "Mohamed" există aproximativ 70 de variante de scriere, explică reprezentanţii organizaţiei. Ţinând seama de faptul că, în unele ţări, conexiunea la internet este dificilă, fotografiile sunt afişate şi la sediile Crucii Roşii. În Sudan voluntarii chiar umblă din casă-n casă cu pozele celor dispăruţi sau ale celor care îşi caută familia.

O bancă de date pentru persoane decedate

Deseori, în procesul de căutare a rudelor, veştile sunt triste. "Gândiţi-vă numai la numărul migranţilor dispăruţi în apele Mării Mediterane", spune Rudolf Seiters. Ca atare, preşedintele Crucii Roşii germane pledează pentru înfiinţarea unei bănci de date europene pentru cadavre neidentificate.

O măsură mai necesară ca oricând care, însă, nu a fost implementată până acum la nivel comunitar din cauza costurilor. Şi totuşi, consideră reprezentanţii Crucii Roşii, şi centralizarea acestor date este extrem de importantă, pentru a le oferi celor rămaşi în viaţă posibilitatea de a-şi înmormânta, aşa cum se cuvine, rudele decedate.