4 februarie, Ziua Internaţională de Combatere a Cancerului

"Cancerul nu este eminamente o chestiune de destin", afirmă Indrayani Gangrekar, membră a organizaţiei Cancer Research UK. Chiar dacă orice formă de cancer este provocată de modificări genetice, depinde de noi, de stilul nostru de viaţă, cât de repede au loc astfel de modificări, subliniază experta. "De exemplu putem diminua riscul de a ne îmbolnăvi de cancer prin decizia de a nu fuma", a explicat Gangrekar.

Faptul este confirmat de statistica publicată în ianuarie de organizaţia guvernamentală Center for Disease Control and Prevention din SUA. Cifrele arată că în intervalul 2005-2009, îmbolnăvirile de cancer pulmonar au scăzut de la 87 la 78, la suta de mii de bărbaţi şi de la 57 la 54, la suta de mii de femei. Rezultatul pozitiv este pus de autorităţile americane în seama faptului că, de mai mulţi ani încoace, tot mai puţini americani fumează.

Numărul îmbolnăvirilor a scăzut într-o proporţie similară şi în Germania în acelaşi interval de timp, dar numai în cazul bărbaţilor. În cazul femeilor, numărul îmbolnăvirilor este în creştere, proporţional cu numărul tot mai ridicat al femeilor care fumează.

Stilul de viaţă are o mai mare influenţă asupra apariţiei cancerului decât cred unii. Potrivit calculelor oncologului Max Parkin, cercetător în cadrul Universităţii Regina Maria din Londra, 42,7 la sută din cazurile de îmbolnăvire înregistrate în Marea Britanie în 2010 ar fi putut fi evitate, prin renunţare la tutun şi alcool, prin sport, control al greutăţii şi alimentaţie sănătoasă.

Fumatul - factorul de risc numărul unu.

Fiecare al cincilea caz de îmbolnăvire la nivel mondial este provocat de tutun. Nu trebuie scăpat din vedere faptul că fumatul nu produce doar cancer pulmonar. Otrăvurile conţinute de fumul de ţigară se răspândesc în întreg organismul, provocând modificări ale celulelor.

În context, Rudolf Kaaks, cercetător în cadrul Centrului german pentru Cercetarea Cancerului, a evidenţiat: "Nu toţi fumătorii se îmbolnăvesc de cancer şi, din păcate, nu sunt toţi nefumătorii feriţi de această maladie. Dar fumătorii se îmbolnăvesc mult mai frecvent şi mult mai devreme decât nefumătorii."

Cine fumează ani în şir un pachet de ţigări pe zi, prezintă un risc de îmbolnăvire de 40 de ori mai mare comparativ cu un nefumător, afirmă Elio Riboli, expert în cadrul Imperial College din Londra. "Diferenţa este imensă, fiindcă un om care consumă carne riscă doar o dată şi jumătate mai mult să se îmbolnăvească, în comparaţie cu un vegetarian."

Formele de cancer diferă de la un continent la altul

În Germania şi alte ţări occidentale industrializate, de zece ori mai mulţi oameni se îmbolnăvesc de cancer mamar, de col uterin, de colon sau de pancreas, comparativ cu ţări africane sau din Asia de Sud-Est. Se poate deci afirma în lumina acestor date că numeroase forme de cancer sunt clar boli ale civilizaţiei.

În ţările în curs de dezvoltare, foarte răspândită este ciroza hepatică, provocată de bolile infecţioase cum ar fi hepatita. Viruşii care atacă celulele hepatice pot provoca asemenea prejudicii încât îşi face apariţia cancerul.

Şi cancerul de piele este mult mai răspândit în anumite ţări. Pe locurile fruntaşe se află Australia, Africa de Sud, Europa şi America de Nord. "În Australia şi Africa de Sud trăiesc numeroşi albi, dar pielea lor nu este făcută pentru un soare atât de intens. Iar în Europa şi în America de Nord trăiesc albi care îşi pot permite să-şi petreacă concediile în ţări pentru care pielea lor nu este făcută", a explicat fenomenul Jessica Hassel, specialist în cadrul Centrului Naţional pentru Maladii Tumorale din Heidelberg.

Dar nu fiecare ţigară, fiecare zi de plajă sau eroare de cod genetic duc inexorabil la apariţia unei tumori. Desigur, 90 la sută din bolnavii de cancer pulmonar sunt fumători. Dar numai 15 la sută din totalul fumătorilor sunt diagnosticaţi cândva în timpul vieţii cu cancer pulmonar.

Cu toate acestea, dacă fiecare ar contribui, printr-un stil de viaţă sănătos, la micşorarea riscului de a se îmbolnăvi de cancer, ar exista mult mai puţină suferinţă în lume. După cum subliniază Elio Riboli: "La urma urmei, murim cu toţii, nu poate nimeni salva vieţi. Dar putem măcar amâna ceasul morţii".