1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

7 aprilie 2009 - un adevăr sabotat şi îngropat

15 aprilie 2011

Rapoartele prezentate la Chişinău de şefii instituţiilor de forţă, despre protestele violente din aprilie 2009, alimentează supoziţia că adevărul despre ceea ce s-a întâmplat atunci este măsluit de organele de anchetă.

https://p.dw.com/p/10u3n
Proteste violente la Chişinău, 7 aprilie 2009Imagine: picture-alliance/ dpa

Totuşi, dezbaterile contradictorii au evidenţiat nişte grupări politice care par interesate, pe de o parte, să escamoteze adevărul, iar pe de altă parte să profite electoral de interesul sporit al jurnaliştilor faţă de această temă.

Concluzia generală extrasă de policieni şi de analiştii politici după audirile parlamentare de ieri în „dosarul 7 aprilie 2009” este că ancheta s-a blocat. Acum, pentru a atenua dezamăgirea electoratului în preajma alegerilor locale generale, se va încerca crearea a tot felul de comisii formale menite să inducă iluzia că instituţiile statului ar vrea încă să facă lumină asupra evenimentelor de acum doi ani. În realitate, susţin analiştii, în actuala configuraţie politică, adevărul nu va ieşi la suprafaţă.

Mai mult, ei susţin că este o iluzie să se creadă că în 2009, în Moldova, s-a produs o schimbare la nivel de sistem. Reformele sunt sabotate de exponenţii fostei guvernări comuniste păstraţi în funcţii la nivelele doi şi trei în ierarhia puterii, inclusiv la Procuratură, la Ministerul de Interne şi la Serviciul de Informaţii şi Securitate - instituţii de la care societatea aşteaptă adevărul probat despre evenimentele din aprilie 2009.

În rapoartele prezentate ieri, în Parlament, şefii instituţiilor de forţă nu au oferit nici un detaliu nou, iar răspunsurile procurorului general, Valeriu Zubko, la întrebările deputaţilor au fost enervante:

Art. 212 din Codul de procedură penală nu-mi permite mai mult să mă expun pe această problemă. (...)Ţine de ancheta penală. (...) Nu pot să vă răspund la întrebare, pentru că sunteţi martor în dosarul 7 aprilie. (...) Răspunsul la această întrebare va urma la finisarea cauzei penale.

Gewaltsame Proteste nach Wahl in Moldawien
Chişinău, scena luptelor de stradă din aprilie 2009Imagine: picture-alliance/ dpa

Liderul fracţiunii liberal-democrate din Parlament, Mihai Godea, s-a arătat nemulţumit de faptul că procurorii care au fabricat, în 2009, la comanda ex-preşedintelui comunist Vladimir Voronin, dosarul despre aşa-zisa „tentativă de lovitură de stat”, cu acuzarea României, au fost avansaţi în loc să fie demişi. Godea a menţionat că deputaţii sunt în continuare manipulaţi de către instituţiile statului, care ţin în secret unele informaţii cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. El susţine că procurorul general, Valeriu Zubco, a prostit deputaţii cu un raport steril” şi s-a arătat uimit de faptul că nimeni până acum nu a răspuns pentru distrugerea, în perioada comunistă, a 12 cutii cu documente secrete adunate de Serviciul de Informaţii şi Securitate despre evenimentele din aprilie.

„Eu cred că suntem în continuare manipulaţi de către instituţiile statului care deţin anumite informaţii. Nu se poate să distrugi documente secrete la SIS, 12 cutii, fără să rămână urme.

Deputaţii nu s-au înţeles nici în ceea ce priveşte proclamarea zilei de 7 aprilie ca „zi a libertăţii”. După pauza de 10 minute anunţată de preşedintele Parlamentului, în sală au revenit doar 42 de deputaţi - număr insufient pentru ca şedinţa să se încheie prin adoptarea unei decizii. Ulterior, preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a criticat iniţiativa liberalilor de instituire a „zilei libertăţii” pe 7 aprilie, menţionând că aceasta ar dezbina şi mai mult societatea. În plus, el a spus că democraţia în Moldova ar fi adus-o "Partidul Democrat prin revenirea sa în Parlament - nu tinerii care au protestat pe 7 aprilie 2009”.

În contextul împotmolirii adevărului despre evenimentele din aprilie 2009, analiştii politici susţin că este important ca poziţiile exprimate de şefii instituţiilor de forţă să fie analizate prin prisma algoritmului politic prin care aceştia au ajuns în funcţii. Astfel, după constituirea Alianţei pentru Integrare Europeană, funcţia de procuror general i-a revenit Partidului Democrat, cea de ministru de Interne - Partidului Liberal Democrat, iar funcţia de şef al Serviciului de Informaţii şi Securitate i-a revenit Partidului Liberal.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle, Chişinău

Redactor: Petre M. Iancu