9/11 după 11 ani

La cei 11 ani scurşi de la tragedia abătută asupra Americii şi asupra occidentului civilizat, percepţia celor întîmplate în senina dimineaţă a zilei de 11 septembrie, este difuză, lipsită de claritatea cuvenită şi aşteptată. Aceasta nu atît din pricina teoriilor conspiraţioniste care au proliferat în jurul ei cît din cauza neîmplinirii unor deziderate strategice, politice, sociale şi umane, scadente şi stringente.

Dacă noul World Trade Center a atins deja impresionanta înălţime de 104 metri, construcţia muzeului integrat, care va trebui să coboare 7 etaje în solul stîncos al New York-ului a fost în schimb stopată. Muzeul 9/11 inaugurat deja în urmă cu un an, la împlinirea unui deceniu de la atentatele teroriştilor islamişti a atras pînă acum patru milioane de vizitatori. Există aşadar un puternic şi firesc impuls moral care îi determină pe cetăţenii lumii să cinstească memoria victimelor, să se reculeagă şi să-şi fortifice curajul de a combate terorismul islamist şi fanatismele de toate felurile.

Ceea ce nu există însă la ora actuală, în administrarea memorialului în care fiecare din cele 2751 de vieţi secerate la 11 septembrie 2001 de atentatele comise sub privirile întregii lumi vor fi evocate, sunt banii.

Preconizatele costuri ale construcţiei finanţate de o fundaţie condusă de miliardarul Bloomberg, în care el însuşi a investit 15 milioane de dolari, au fost între timp cu mult depăşite atingînd uluitoarea sumă de 15 miliarde de dolari. Mandatul lui Michael Bloomberg,care este şi primar al New York-ului, expiră în 2014. Este termenul limită la care întregul  memorial va trebui dat în folosinţă.

Că un sentiment patriotic mai mult decît firesc a devenit un lux în răstimpul a doar 11 ani de cînd turnurile gemene ale vechiului World Trade Center s-au prefăcut în cenuşă, pulverizînd vieţile a peste două mii de suflete, se datorează nu amneziei ori dezinteresului ci austerităţii impuse de criză.

În joc a intrat însă şi dezonorantul interes al avocaţilor de a profita cît mai îndelung posibil de pe urma disensiunilor ce însoţesc edificarea memorialului. Acest conglomerat de impedimente afectează nu doar imaginea New York-ului, ci aproape că ocultează memoria victimelor şi onoarea supravieţuitorilor, a pompierilor, a membrilor echipelor de intervenţie şi salvare care plătesc şi acum, cu preţul propriei sănătăţi, iar unii dintre ei chiar cu viaţa, temeritatea de a fi salvat la 11 septembrie 2011, semeni din ruinele fumegînde ale turnurilor gemene.

Lista pompierilor decedaţi după fatala zi include numele a 55 de persoane şi rămîne, din nefericire, deschisă.

Cu atît mai dramatică este azi soarta celor aproape 20 000 de persoane angrenate în urmă cu 11 ani în operaţiunile de salvare. Distribuirea celor 2,7 miliarde de dolari provenite din fondurile federale, cuvenite salvatorilor şi familiilor lor, este îngreunată şi încetinită de o birocraţie imperturbabilă, indiferentă la necazurile şi suferinţele reale ale oamenilor de rînd.

Intrebarea pe care nu puţini şi-o pun, de ce tocmai în vremuri de criză, banii continuă să fie viraţi în fondurile de construcţie a memorialului, şi nu în ajutorarea victimelor care nu sunt suficient de bine asigurate medical, oricît de inoportună ar părea, este legitimă.

Legitimă este în contextul dat şi intenţia de a nu le oferi liderilor politici prea multe ocazii în ceremoniile comemorative, de a instrumentaliza în folos propriu, pe fundalul campaniei electorale, tragedia ce a lovit America în urmă cu 11 ani.

Cît despre pericolul unor noi atentate teroriste, el nu a fost eliminat şi nici considerabil diminuat în acest răstimp, dau de înţeles cel puţin autorităţile de securitate din Republica Federală.

Iar de peste Ocean, Centrul American de supraveghere a site-urilor islamiste informează despre difuzarea de către talibani a unui comunicat cu prilejul tristei aniversări 9/11. În text se afirmă, între altele, că forţele american riscă o înfrîngere totală în Afganistan şi că sunt primejduite în întreaga lume.