Absenteism electoral masiv

"Absenteismul la urne, cea mai puternică forţă politică?", "Alegătorii, plecaţi în concediu", "Absenteismul electoral, semnul de întrebare al democraţiei" - acestea sunt doar câteva din titlurile prezente în studiile realizate de Fundaţia Friedrich-Ebert şi de sociologul Horst Opaschowski. Conform prognozelor celui din urmă, la alegerile legislative din 22 septembrie, "partidul ne-alegătorilor" ar putea deveni cea mai puternică forţă politică în Germania.

Astfel, începând din anii 70, numărul celor care decid să nu voteze s-a triplat. Dacă în 1973, 10 la sută dintre alegători au refuzat să pună ştampila de vot în dreptul vreunui partid politic, în 2009, la ultimele alegeri parlamentare din Germania, procentajul a fost de 30 la sută. La alegerile locale, nivelul absenteismului a fost chiar mai ridicat, situându-se la 40 la sută în Renania de Nord-Vestfalia. În alte landuri, 50 la sută dintre cei cu drept de vot au preferat să nu participe la alegeri.

Neîncredere în politicieni

"Apatia alegătorilor germani a luat foarte mare amploare", este de părere Horst Opaschowski. Acesta consideră că "politicienii nu mai sunt sinceri şi demni de încredere". În plus, "partidele politice sunt mai interesate de conservarea puterii decât de bunăstarea cetăţenilor", spune acelaşi specialist, aducând în sprijinul afirmaţiilor sale rezultatele sondajului efectuat pe un eşantion de 1000 de persoane cu vârste de peste 14 ani.

Investigaţia sociologică a Fundaţiei Friedrich Ebert, intitulată "Absenteismul electoral în Germania", în cadrul căreia au fost intervievaţi 3500 de alegători, relevă motive similare pentru abstinenţa electorală a germanilor, izvorâte dintr-o profundă nemulţumire faţă de clasa politică.

"Celelalte motive sunt marginale", spune Dietmar Molthagen, directorul Institutului de Cercetări Empirice Sociale. În opinia lui, "aceste studii aduc şi o veste bună pentru că, odată modificată oferta politică, alegătorii ar putea fi recâştigaţi. Mulţi alegători vor merge din nou la urne, dacă vor observa că politicienii se îngrijesc de nevoile lor".

Excluziunea săracilor

"Politicienii şi cetăţenii se îndepărtează din ce în ce mai mult unii de ceilalţi",spune Horst Opaschowski. Dietmar Molthagen afirmă în schimb că "ambele tabere (partidele şi alegătorii, n.r) trăiesc în lumi complet diferite. Pe de altă parte, părerea generală conform căreia cu precădere tinerii aleg să nu voteze este eronată. Absenteismul electoral este prezent în toate categoriile de vârstă".

Existenţa unei tendinţe de neparticipare la alegeri a tinerilor este însă confirmată de sociologul Klaus Hurrelmann, care consideră că cine nu are educaţie şi bani se simte exclus din societate. Cei aflaţi în această situaţie nu cred că politicienii pot să le schimbe destinele, motiv pentru care nici nu merg să voteze, este de părere specialistul german. Mai multă educaţie şi informare politică ar ajuta în această situaţie, spune Hurrelmann.

Soluţii posibile

Pe termen lung, creşterea absenteismului electoral ar putea deveni o problemă serioasă pentru democraţie, afirmă sociologii. Unii dintre aceştia, printre care şi Dietmar Molthagen, merg şi mai departe, afirmând: "Problemele rezidă în scăderea legitimităţii conducătorilor politici. O participare redusă la alegeri poate eroda, uşor-uşor, democraţia. Nu este exclus ca diverse partide politice să obţină capital politic profitând de alegătorii frustraţi. De fapt, dacă ne uităm în jurul nostru, observăm că acest lucru s-a şi întâmplat".

Nu puţini specialişti sunt de părere că cetăţenii trebuie să fie incluşi mai bine în procesele de decizie. Aceştia, la rândul lor, trebuie să preia iniţiativa. Actualele evenimente din Brazilia şi Turcia sunt un bun exemplu în acest sens, spun sociologii intervievaţi.