Absurdităţi dâmboviţene

„România ar avea urgentă nevoie să intre în ape liniştite”, relevă cotidianul elveţian Neue Zuercher Zeitung, în ediţia sa de luni, 24 decembrie, comentând situaţia economică a ţării după învestirea guvernului Ponta 2.

Pentru că, potrivit ziarului, în România „economia suferă din pricina politicii”. Mai precis din cauza „lunilor de zile de instabilitate politică” prin care a trecut ţara. Care are acum o monedă naţională anemică şi un indice bursier stagnând în 2012.

Conform prognozelor FMI, citate de cotidianul elveţian, România ar putea să înregistreze o creştere economică de un singur procent pentru acest an şi de 2,5% pe anul viitor.

Dar aceste previziuni al Fondului Monetar Internaţional suferă de bună seamă de exces de speranţe. „Analiştii le consideră prea optimiste”, constată, în orice caz, textual, cotidianul elveţian, amintind de cererea „destul de reţinută de bunuri industriale româneşti” şi de seceta din vară, care au frânat considerabil avântul economic al ţării.

În atari condiţii, ar fi cu atât mai important ca România să-şi amelioreze imaginea în occident. Or, se întâmplă exact pe dos. Prestigiul României are, în continuare, enorm de suferit din pricina absurdităţilor multilateral dezvoltate pe care şi le permit guvernul Ponta, majoritatea USL-istă şi tripleta aflată la conducerea ei.

Sub titlul un „Filosof ideologic multilateral”, ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung se opreşte asupra turnătoriilor la Securitate comise de Andrei Marga pe vremea în care nu era încă ministru de externe USL-ist ori, ca acum, şef al ICR, în locul lui H.R. Patapievici.

Dincolo de jenanta prezenţă a lui Marga la cârma Institului Cultutral Român, care face ţăndări prestigiul acestei instituţii cu multe filiale în străinătate şi afectează totodată imaginea României, ziarul îşi informează cititorii şi asupra altor absurdităţi dâmboviţene.

Absurdităţi ridicole, dacă n-ar fi tragice pentru imaginea statului român, precum decizia CNSAS de a-l califica pe Marga drept informator, dar nu şi „colaborator al Securităţii”, în ciuda multiplelor delaţiuni la poliţia politică a regimului comunist comise de individul cu numele de cod „Horia”.

Delaţiunile lui "Horia" la poliţia politică a regimului comunist i-ar fi vizat tot mereu "pe studenţi şi profesori străini aflaţi în vizită la Cluj" ori "pe echipele televiziunii publice germane ZDF şi ale televiziunii austriece investigând situaţia minorităţii maghiare din România".

Totuşi, CNSAS, care n-a găsit adeziunea scrisă a lui Marga după presupusa lui racolare de către poliţia politică, s-a conformat legii actuale şi nu-l desemnează drept "colaborator". Iar Marga însuşi respinge orice acuzaţii.

Nu întâmplător, ziarul din Frankfurt plasează această decizie a CNSAS, ce pare demnă de piesele ionesciene, alături de alt semn al unui fenomen pe care l-aş numi rinocerizare acută a autorităţilor. În speţă, alături de cazul plagiatului lui Ponta.

Potrivit comentatorului din Frankfurt, ar fi vorba, în fond, în cazul deciziei CNSAS, „de o manieră similară de a pune capăt unei afaceri, precum cea adoptată de Ministerul Educaţiei în cazul 'doctoratului' lui Victor Ponta. E clar că Ponta a copiat mari părţi ale tezei sale de doctorat, dar, oficial, n-ar fi plagiat”.

E posibil ca observatorul german să nu fi înţeles unele nuanţe şi subtilităţi legale româneşti sofisticate rău. Dar, ce contează? Această incomprehensiune va fi împărtăşită de 99,99% din occidentali. Iar imaginea României nu se va ameliora defel.

Concluzia demersului CNSAS? Dacă nu e, oficial, „colaborator”, e posibil ca turnătorul Marga, omul care, multiplu decorat în ţară şi străinătate, a descoperit recent, ca şef la ICR, caloriferul ca „invenţie românească”, să-şi poată păstra înalta funcţie de la Institutul Cultural Român. Spre incalculabila pagubă a ţării şi a culturii româneşti.