Activarea clauzei de solidaritate cu Turcia încinge spiritele în regiune

Ar fi fost de mirare dacă Rusiei i-ar fi scăpat ocazia de a se plasa, iarăşi, în învechita ecuaţie bipolară a Războiului Rece. Dar reacţia Kremlinului nu este singura problemă pe care pactul militar transatlantic îl are în urma celor mai recente evoluţii din Asia Mică.

Turcia a cerut aliaţilor săi din NATO sprijin în contextul stării explozive de la graniţa sudică a ţării. În calea războiului civil sirian ce promite a se internaţionaliza, guvernul de la Ankara intenţionează să se apere cu un sistem de apărare antiaeriană, în virtutea clauzei din pactul de la Washington care prevede solidaritatea militară a partenerilor.

Moscova se uită urât la muşchii Ankarei

Partener tradiţional al Damascului şi într-o vecinătate îngheţată cu Ankara, Moscova a intervenit pe plan diplomatic, avertizând, prin vocea ministrului adjunct de Externe Serghei Riabkov, asupra ameninţării pe care Rusia o resimte de pe urma amplasării de trupe şi arsenal vest-european pe teritoriul turc. Formulărilor diplomatice ale lui Riabkov, care vorbise despre riscul escaladării şi exploatarea insuficientă a resurselor politice, le-a venit în completare purtătorul de cuvânt al ministerului moscovit de Externe, Aleksander Lukasevic, acesta din urmă punctând "semnalul alarmant pe care îl transmite militarizarea graniţei turco-siriene. Rachetele Patriot, despre care inclusiv Germania a anunţat că va disloca un anumit număr în Turcia, fac parte din categoria de arme la care Rusia reacţionează, de regulă, vociferând. De data aceasta, Lukasevic a transmis "recomandări diferite colegilor turci: să recurgă la influenţa pe care o au asupra opoziţiei siriene pentru a demara cât mai curând un dialog inter-sirian", notează publicaţia Russia Today. Moscova, a completat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse, nu priveşte cu ochi buni încordarea muşchilor Turciei.

Nefericitele declaraţii ale lui Erdogan la adresa Israelului

Între timp, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmusen, a anunţat că se va deplasa în Turcia săptămâna viitoare împreună cu o echipă de experţi care să analizeze posibila dislocare a rachetelor sol-aer Patriot. Germania se numără printre partenerii Turciei dispuşi să contribuie la plasarea unui scut antiaerian care să protejeze populaţia civilă turcă de tot mai desele atacuri venite din direcţia artileriei siriene. Dar, a ţinut ministrul german al Apărării, Thomas de Maiziere, să precizeze, solidaritatea manifestată de aliaţi nu îl disculpă sub nici o formă pe şeful executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, de recentele afirmaţii la adresa Israelului. Acuzaţiile de purificare etnică aduse statului evreu de către premierul turc "sunt în fapt şi în tonalitate deplasate şi nu rezonez sub nici o formă cu ele", a explicat de Maiziere. Criticile de la Berlin au fost dublate şi de observaţiile adresate Ankarei dinspre Washington, diplomaţia americană reproşându-i lui Erdogan "retorica dură (...) care nu aduce nici un fel de servicii" celor ce încearcă să medieze între israelieni şi palestinieni.

Complexul militar turc vrea să controleze butoanele

Între timp, propunerea Bundeswehr-ului de a răspunde pozitiv apelului la solidaritate lansat de Ankara a primit, între timp, garanţii de susţinere din partea celor mai importante partide din parlamentul federal. "Am transmite un semnal fatal, dacă nu am fi de acord să ne sprijinim aliaţii", a comentat expertul opoziţiei social-democrate în probleme de apărare, Hans Peter Bartels. În principiu, Germania este dispusă să ofere Turciei asistenţă militară în scopuri strict defensive, aceasta constând în amplasarea în vecinătatea graniţei turco-siriene a una sau două rachete Patriot, fiecare dintre cele două fiind deservite de câte un echipaj de 85 de soldaţi. Alături de Germania, Statele Unite şi Olanda sunt cele două state aliate care mai dispun de ultima generaţie de rachete Patriot şi este de aşteptat ca la summitul NATO să se convină ca toate cele trei ţări să ofere sprijin în vederea protejării populaţiei civile din Turcia. La Ankara, un înalt responsabil al partidului de guvernământ AKP, a declarat jurnaliştilor locali că amplasarea rachetelor va fi decisă de interesele strategice ale Turciei şi că, în orice caz, comanda asupra angrenajului defensiv se va afla la generalii turci, pentru că aceştia sunt cei mai în măsură să apese butonul de intervenţie în secunda imediat următoare identificării unui pericol.