Aderare: între exuberanţă şi scepticism

Apropiatele alegeri britanice; prima depoziţie televizată a unui ministru de externe german în audoerile unei comisii parlamentare de anchetă însărcinate să investigheze practica foarte liberală a acordării vizelor de călătorie în spaţiul Schengen în special la ambasadele esteuropene ale Republicii Federale; masivele critici la adresa administraţiei ruse formulate de liderul de la Kremlin, Putin, precum şi situaţia din Orientul Mijlociu – iată câteva din temele abundent comentate azi de editorialele germane. Dar ziarele apusene reproduc şi relatări, analize şi comentarii consacrate semnării tratatelor de aderare la UE a României şi Bulgariei.

Ziarul spaniol de stânga, El Pais consideră că noua rundă de extindere a UE ar fi „iresponsabilă”. De ce? Pentru că, în opinia cotidianului din Madrid, „Uniunea îşi deschide porţile, dar nu şi băierile pungii”. Ziarul se arată revoltat că, în condiţiile actuale, Spania va trebui să plătească pentru lărgire mai mult decât marile state ale Uniunii. Celor 25 El Pais le recomandă să ia „pe loc repaos înaintea noii lărgiri şi să se gândească atent la ce trebuie făcut pe viitor”. Fiindcă „unificarea Europei se bazează pe principiul solidarităţii care se întemeiază pe coeziunea socială şi economică, aducând tuturor ţărilor membre avantaje. A face rabat în acest domeniu ar însemna să se submineze fundamentul Europei noi şi mari”, mai crede El Pais.

Nici comentatorii germani nu se arată tocmai entuziaşti. „Euforia generată de extinderea spre est s-a diminuat sensibil”, relevă ziarul estgerman Ostthueringer Zeitung. Ziarul relevă efectul cumulat al diverselor îngrtijorări actuale. Articolul semnalează atât „grijile provocate de excesiva împovărare instituţională a administraţiei de la Bruxelles, cât şi pe cele generate de concurenţa mâinii de lucru ieftine din răsărit”. Şi le asociază alarmei iscate „de un eventual eşec al tentativei franceze de aprobare prin referendum a proiectului constituţional european”, care, dacă se va materializa, va pune punct pe o perioadă mai lungă oricărei noi extinderi.

Der Standard din Viena se concentrează asupra avertismentelor lansate de UE României şi Bulgariei, cărora „li se cer eforturi de proporţii dacă vor să adere la timp, la 1 ianuarie 2007”. Ziarul consemnează că, în cazul României, „clauza de salvgardare ar putea intra în vigoare doar pe baza unei majorităţi calificate, spre deosebire de amânarea Bulgariei, care presupune unanimitatea”. Der Standard reproduce declaraţia unui diplomat dintr-unul din marile state membre care ar fi declarat, citez că „nu vom ezita s-o activăm”, citat închis.

Handelsblatt îl citează pe ministrul olandez de externe Bot, care şi-a exprimat speranţa „că nu va fi nevoie de o amânare”, apreciind însă, concomitent că totul ar depinde de ţările candidate. Mai toţi comentatorii reliefează că rămânerea în urmă priveşte în special România, „un stat foarte sărac”, după cum scrie Handelsblatt. Ziarul din Duesseldorf îl citează şi demnitarul creştin-democrat Peter Hintze care „consideră că UE a comis o gravă eroare, fixânduşi fără rost poziţia prea de timpuriu, devreme ce asupra ambelor ţări, citez „pluteşte spectrul corupţiei şi al structurilor mafiote”, citat închis.

La cele două aderări se referă şi ziarul berlinez Die Welt, potrivit căruia ambele state ex-comuniste ar fi departe de criteriile necesare integrării, chiar dacă şi una şi alta au realizat progrese importante. Ziarul subliniază însă că în sfera luptei împotriva crimei organizate, România şi Bulgaria citez, „şchioapătă în urma celorlalte ţări membre, corupţia fiind la ordinea zilei, justiţia şi administraţia într-o stare deplorabilă, iar drepturile omului şi libertatea presei continuă să fie frecvent încălcate”, citat închis. Ziarul recomandă UE „să demonstreze curaj şi să apese pe frână în caz că va fi nevoie, spre a-şi amplifica mult credibilitatea, lansând totodată un semnal important în direcţia Turciei. Die Welt respinge însă invocarea ca raţiune a amânării a oricăr motive de ordin economico-social, de felul celor introduse în discuţie de liderul creştin-social-bavarez Edmund Stoiber. Cotidanul berlinez sfârşeşte prin a scoate în evidenţă importanţa libertăţii de mişcare a persoanelor şi mărfurilor.

Frankfurter Allgemeine Zeitung îşi concentrează atenţia asupra discrepanţei dintre ecourile exuberante, generate de semnarea tratatelor de aderare în România şi Bugalaria, pe de o parte, şi indiferenţa, ori opoziţia nedisimulată manifestată în vechile state membre, pe de alta. Potrivit ziarului, aceste divergenţe de percepţie sunt în firea lucrurilor. Ziarul din Frankfurt remarcă între altele că „vechea UE n-a reuşit încă să digere precedentele 10 state preluate. Cât de grele s-au dovedit bucatele acestei mese, reiese abia acum. In epoci de criză”, scrie ziarul, „predomină proasta dispoziţie şi acreala determinată de perspectiva extinderii solidarităţii europene asupra unor noi ţări membre. Oboseala (apuseană) e atât de mare, încât a impregnat dezbaterea franceză asupra proiectului constituţional. Dubiile iscate de noua Uniune ar fi la rigoare motivul pe care l-ar putea găsi francezii spre a respinge acest proiect. E mare teama că UE ia proporţii debordante, precizează cotidianul conservator german, potrivit căruie „e de notorietate generală că absenţa securităţii juridice şi corupţia interzic de fapt aderarea într-un an şi jumătate a României”. Ziarul se întreabă aşadar dacă se va activa clauza, încheind că, „rămâne de sperat ca forţa înnoitoare şi coeziunea UE să fie destul de ample spre a evita demolarea edificiului european”.

Perspectiva aderării, scrie Sueddeutsche Zeitung din Muenchen, privind şi dincolo de aderarea României şi Bulgariei, „le va da statelor candidate ajutorul de care au nevoie spre a deveni buni parteneri ai occidentului”. Deşi consideră întemeiate temerile exprimate în legătură cu integrarea României, cotidianul relevă cât de important e să nu se extragă totuşi, din ele, concluziile greşite fiindcă „promisiunea aparteneţei la UE a contribuie mult la stabilizarea jumătăţii răsăritene a continentului, obligând state precum Croaţia, Ucraina, sau Moldova să se modernizeze şi să împiedice adâncirea existenului clivaj al prospeităţii. In plus, integrarea europeană ajută şi la depăşirea frontierelor culturale” – ceea ce, potrivit ziarului din Muenchen „constituie, fie şi colateral, un beneficiu enorm”.