Aderare cu excluderi temporare

La data de 1 mai 2004 10 state au sărbătorit cu surle şi trâmbiţe intrarea în UE. La 1 ianuarie 2007 vor fi din nou focuri de artificii, dacă România şi Bulgaria vor adera la spaţiul comunitar. Motivele sunt multiple: dacă până acum cele 2 state erau doar observatori, din ianuarie ele vor participa activ la procesul decizional de la Bruxelles. În plus ele vor primi, conform mărimii şi populaţiei, un anumit număr de fotolii de parlamentari europeni. Iar în comisia europeană vor avea de asemenea dreptul de a trimite un comisar.

Aderarea nu presupune însă adoptarea imediată a monedei unice, şi nici intrarea în aşa numita zonă Schengen. În ambele cazuri avem de-a face cu un acord multilateral pe care numai o parte din statele membre l-au semnat.

Spaţiul Schnegen controlează graniţele exterioare ale zonei, şi a renunţat la controalele frontierelor interne. Aceasta înseamnă de exemplu, că o persoană care are viză de Germania poate în acelaşi timp să călătorească în Franţa, Spania sau Grecia. Ceea la rându-i presupune şi o politică unitară comună în probleme de azil sau combatere a criminalităţii.

Acordul Schengen a fost semnat până acum de 13 state membre ale UE şi de 2 state nemembre, anume Norvegia şi Islanda. Noile state europene pot adera la zona Schengen, doar dacă vor şi dacă pot colabora în toate aspectele pe care acordul le presupune. O premiză fudamentală este securizarea frontierelor externe ale Uniunii, pentru a preveni migraţia ilegală, având în vedere că eventualii imigranţi nu ar mai fi controlaţi la graniţele interne. În plus, efectivele poliţieneşti trebuie să aibă un schimb intens de date şi informaţii, pentru a putea fi uşurată urmărirea unor suspecţi în întreg spaţiul Schengen.

A pregăti toate acestea presupune însă mult timp. Nici măcar unul din statele valului de extindere 2004 nu a aderat încă la zona Schengen.

Situaţia este asemănătoare şi în cazul introducerii monedei unice europene. Cine doreşte să introducă EUR ca mijloc de plată şi decontări trebuie în primă instanţă să dovedească stabilitate monetară şi economică pe o perioadă de mai mulţi ani. Nici aici nu s-a întâmplat ca unele state membre să adopte moneda unică imediat după integrare. Grecia a trebuit să mai aştepte, pentru că multă vreme nu a îndeplinit criteriile necesare. Singura ţară a valului 2004, care a primit „înnobilarea” EUR de la Bruxelles este Slovenia, care începând cu 1 ianuarie 2007 intră în rândul statelor unde se poate plăti în EUR.