Aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană sub semnul întrebării

rea-credinţă şi de lipsa cooperării.

Radovan Karadzic, Ratko Mladic şi Ante Gotovina. Pentru procurorul-şef al Tribunalului Internaţional de la Haga, doamna Carla del Ponte, cele trei cazuri au prioritate. „Tribunalul criminalilor de război nu-şi va închide porţile atâta timp cât Karadzic, Mladic şi Gotovina nu vor fi aduşi în faţa justiţiei“ – a declart ea. În Croaţia, şi-n ziua de astăzi, Gotovina este considerat de mulţi un erou. În 1991, el a părăsit legiunea străină din Franţa pentru a lupta în propria ţară şi a reuşit într-un timp record să-şi cladească o carieră în armată, primind în cele din urmă gradul de general. La începutul anului 1995, Gotovina a coordonat trupele care au lansat ofensiva de recucerire a regiunii Krajina, de la frontiera cu Bosnia-Herzegovina, aflată atunci sub ocupaţie sârbă. Operaţiunea militară „furtuna“ a durat doar câteva zile. Totuşi, pînă la sfârşitul lunii noiembrie a fost înlăturat şi ultimul cuib de rezistenţă al sârbilor. Conform Tribunalului Internaţional de la Haga, Gotovina se face vinovat de uciderea a aproximativ 150 de sârbi şi expulzarea câtorva zecii de mii de persoane. De la punerea sa sub acuzare, din 2001, şi pînă în prezent Gotovina nu a putut fi adus în boxa acuzaţilor din cauză că nu este de găsit. De patru ani procurorul-şef al Tribunalului Internaţional de la Haga solicită cooperare din partea autorităţilor de la Zagreb pentru prinderea şi aducerea fostului general în faţa justiţiei. Tot de patru ani, Zagreb-ul susţine că nu ştie nimic de soarta acuzatului, deşi în tot acest timp Croaţia a „livrat“ Tribunalului de la Haga destui ofiţeri acuzaţi de crime de război. Speculaţiile pe marginea locului în care se ascunde Gotovina sunt multe. S-a vorbit chiar şi de contacte între guvernul croat şi fostul general. Potrivit săptămânalului „Globus“ din Zagreb, anumiţi reprezentanţi ai executivului bosniac se pare că l-ar fi depistat şi ar fi încercat în zadar să-l convingă se se predea de bună-voie. Toate aceste informaţii i-au întărit doamnei Carla del Ponte convingerea că guvernul croat nu cooperează în totalitate cu Tribunalul Internaţional de la Haga, aşa încât cel mai recent raport al ei privind Croaţia nu este deloc favorabil Zagrebului. Şeful guvernului, Ivo Sanader, susţine în continuare că doreşte să colaboreze cu tribunalul, dar că nu deţine nici un fel de informaţii referitoare la Gotovina. Şi preşedintele Stipe Mesic pare să se afle în dilemă: „Este de datoria noastră să urmărim orice pistă. Trebuie să raportăm însă tribunalului de la Haga că nu-l putem extrăda pe motiv că nu se află în Croaţia. Asta e tot ceea ce trebuie să dovedim: că am depus toate eforturile pentru a-l găsi, dar el nu se află pe teritoriul Croaţiei“ – a declarat într-un interviu pentru Deutsche Welle preşedintele Mesic. Uniunea Europeană va hotărî astăzi dacă negocierile de aderare vor lua startul acum sau dacă va acorda Croaţiei nou termen.