1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Aderarea Moldovei la UE nesigură în ciuda progreselor

Bernd Riegert/Ana-Maria Tighineanu12 aprilie 2006

Reuniunile Consliului Miniştrilor europeni de Externe sunt urmate în mod tradiţional de întrevederi cu state care nu sunt membre ale Comunităţii. Ieri s-a desfăşurat la Luxemburg, în acest context, cel de-al optulea Consiliu de Cooperare cu premierul comunist al Republicii Moldova, Vasile Tarlev. Printre temele principale de discuţie s-au numărat respectarea principiilor unui stat de drept, reformele economice, libertatea presei, conflictele etnice, corupţia, traficul de droguri şi arme, spălarea banilor murdari şi criminalitatea organizată.

https://p.dw.com/p/B1OV
Chişinău, Moldova
Chişinău, MoldovaImagine: DW

Premierul Moldovei, Vasile Tarlev, de un an în fruntea executivului de la Chişinău, în urma unor alegeri relativ democratice, a obţinut din partea preşedinţiei UE, pentru eforturile sale de integrare, note bune. Ministrul austriac de externe, Ursula Plassnik a declarat:

„Am constatat anumite progrese la reformarea justiţiei şi la respectarea drepturilor omului şi încurajăm Republica Moldova să nu se abată de la drumul pe care a pornit.”

Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, confirmă această constatare şi indică, de asemenea, consecinţele benefice pentru Republica Moldova:

„Moldova a obţinut succese reale la reformarea sistemelor economic şi juridic. De aceea, ea poate beneficia acum de toate avantajele clauzelor naţiunii celei mai favorizate, care-i vor înlesni considerabil calea către piaţa comunitară”.

Din 1998, Tratatul de Asociere cu UE, oferă Republicii Moldova facilităţi comerciale precum şi ajutoare de dezvoltare, la nivelul celor acordate ţărilor africane sau din Insulele Caraibe. Moldova este în prezent cel mai sărac stat european, cu un produs anual pe cap de locuitor de doar 760 de dolari. Acest dezastru economic se datorează parţial scindării regiunii separatiste transnistrene în 1992, în urma unui scurt război civil. Or majoritatea centrelor industriale ale Republicii Moldova se aflau pe teritoriul Transnistriei, condusă în prezent de foşti ofiţeri KGB şi susţinută puternic de Moscova. După separarea Transnistriei, produsul intern brut al Republicii Moldova s-a înjumătăţit. La aceasta se adaugă relaţiile comerciale îngreunate cu Ucraina şi Rusia, datorită formalităţilor vamale birocratice,. Moscova a stopat, de pildă, recent, importul de vin din Moldova, o sancţiune în cadrul conflictului moldo-ucraino-transnistrean şi o lovitură grea pentru guvernul de la Chişinău, care-şi concentrează de câteva vreme eforturile asupra sectorului agricol, unde beneficiază de credite din partea Fondului Monetar Internaţional precum şi de ajutoare de dezvoltare europene.

Dar şi exportul de vin şi produse agricole în România este periclitat de iminenta aderare a României la UE, care implică o reorganizare a traficului de frontieră cu statele vecine extra-comunitare. România va trebui, de asemenea, să impună acordarea de vize cetăţenilor moldoveni.

Guvernul comunist de la Chişinău încearca încă de pe acum să contracareze aceste măsuri, respectiv să forţeze anularea lor, prin următoarea iniţiativă expusă de premierul Vasile Tarlev:

„Moldova, cetăţenii Moldovei, nu are numai tendinţe de aderare la UE, însă este decizia fermă a ţării mele, unde vectorul politicii interne şi externe a Moldovei, începând cu anul 2002, este integrarea în UE.

De cealaltă parte, UE priveşte cu rezerve anularea vizelor pentru Republica Moldova. Preşedinta Consiliului European şi ministrul austriac de Externe, Ursula Plassnik, a declarat:

„Ne străduim de ambele părţi să consolidăm în mod constructiv politica de vecinătate, iar acest fapt implică în mod esenţial colaborarea la controalele vamale, la combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. Acesta din urmă este un punct la care cooperăm şi cu partenerii noştri români.”

Premierul Vasile Tarlev speră ca ţara sa să urmeze exemplul României şi în ceea ce priveşte aderarea la UE:
„Doar aş dori să vă comunic că guvernul Moldovei recent a adoptat decizia de anulare a vizelor tuturor cetăţenilor ţărilor membre ale UE, a cetăţenilor SUA, canadei, Japoniei. Considerăm că este o decizie corectă şi aceasta este o dovadă în plus de acţiunile eficiente întreprinse de Moldova în cooperare cu UE”.

Ministrul austriac de Externe, Ursula Plassnik, a specificat însă în acest context că:

„În ciuda tuturor progreselor realizate, buna vecinătate şi relaţiile de prietenie cu Moldova depind în mare măsură şi de responsabilitatea Chişinăului de a nu cădea pradă unor iluzii în ceea ce priveşte integrarea europeană. În prezent ne aflăm abia la începutul unui drum lung”, a avertizat Ursula Plassnik.