Afaceri oneroase

„Zidul de foc ameninţă Atena” titrează azi Kölner Stadtanzeiger, referindu-se la furtuna de foc abătută asupra Greciei. Potrivit cotidianului german din Köln se repetă astfel pe teritoriul elen catastrofa care a cuprins Peloponesul acum doi ani. Ziarul mai constată sec ceea ce afirmă a se situa la limita miracolului: faptul că, până duminică, incendiul nu s-a soldat cu nicio victimă omenească.

Berliner Zeitung se opreşte asupra multiplelor erori comise de autorităţile greceşti. Frankfurter Rundschau scoate în evidenţă licăririle de speranţă care-i animă totuşi, mai nou, pe locuitorii Atenei şi publică un interviu cu un arheolog potrivit căruia Acropole nu este în pericol.

Şi Süddeutsche Zeitung din München dedică dezastrului elen o pagină întreagă, titrînd: Grecia arde. Haosul, scrie ziarul berlinez Die Welt, este mai primejdios chiar decât focul. În editorialul său, semnat de istoricul Michael Stürmer, cotidianul din capitala Germanei relevă că Grecia, oamenii şi ţinuturile ei par în continuare să fie stăpânite de otomani. Fiindcă „lipsesc până astăzi cadastrele cuprinzătoare, care să înregistreze terenurile funciare”, astfel încât să-i împiedice pe „băieţii deştepţi” să extragă profituri oneroase din jaful de pământ.

Toate acestea explică persistenţa opţiunii distrugerii de păduri pentru oamenii de afaceri din domeniul imobiliar, în ciuda riscului de a se provoca pierderi de vieţi omeneşti. Ca atare, editorialul, care deplânge ineficienţa crasă a clasei politice elene, afirmă că „în Grecia ard în prezent ultimele vestigii ale legitimităţii statale”.

Ziarele se mai ocupă azi de controversatele metode de interogare ale CIA şi menţionează numirea unui procuror special însărcinat cu investigarea eventualelor delicte comise de serviciile secrete americane în lupta împotriva terorismului islamist. Investigaţia, scrie NZZ, ar putea avea consecinţe explozive, devreme ce ministrul american al justiţiei şi-a anunţat decizia de numire a procurorului în ciuda dorinţei exprese a preşedintelui Obama, care se pronunţase împotriva unei cantonări în trecut.

Acelaşi ziar care a criticat virulent decizia preşedintelui Elveţiei de a cere iertare Libiei pentru reţinerea, acum un an, a fiului dictatorului libian Gaddafi, vinovat de maltratarea unor cetăţeni elveţieni, publică o notă despre fundalul acestui gest straniu al şefului confederaţiei helvete. Potrivit notei, tratatul semnat de liderii celor două ţări ar avea menirea de a duce la eliberarea a doi oameni de afaceri elveţieni, reţinuţi în Libia de Gaddafi, ca represalii în urma interpelării fiului său.

În fine, ziarul din Zürich relevă că guvernul scoţian a intrat în defensivă, fiind aspru criticat pentru punerea în libertate a teroristului libian, condamnat la închisoare pe viaţă pentru asasinarea a sute de persoane, în urma aruncării în aer, în anii 80, la Lockerbie, în Scoţia, a unui avion de pasageri american.

Ziarul scoate în evidenţă, în context, vehementele condamnări americane ale hotărârii adoptate de justiţia scoţiană, tentativele guvernului scoţian de a justifica această hotărâre precum şi rezerva prudentă a oficialităţilor de la Londra. The Guardian de la Londra califică eliberarea teroristului drept un act arbitrar, iar ziarul rusesc Novie Izvestia relevă că, în ultimele 5 luni, exporturile britanice în Libia au sporit cu aproape 50 la sută.

Multă cerneală continuă să mai curgă şi pe marginea amânării sine die a tranşării unei dileme nu doar economice şi comerciale, ci şi politice. E vorba de viitorul concernului Opel, de presiunile germane exercitate pe lângă responsabilii americani şi de refuzul managementului de la General Motors de a da lumină verde achiziţionării fabricilor germane ale Opel, de către un consorţiu canado-ruso-austriac.

Unii comentatori invocă în context eventualitatea apariţiei de tensiuni transatlantice din pricina acestei chestiuni, extrem de sensibile în actuala campanie electorală germană.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz