Afecţiunile cardiace, depistate prin teste de urină

Conform Reţelei Europene a inimii (European Heart Network) aproximativ 4,3 milioane de europeni mod anual din cauza afecţiunilor cardiace, acestea reprezentând cauza principală de deces a femeilor europene.

Cardiopatiile apar în momentul în care arterele sunt blocate de placa de aterom, formată din grăsimi şi proteine. Dacă stratul de placă devine prea gros, vasele sangvine pot fi blocate, cauzând stopul cardiac.

Monitorizare periodică

Atunci când boala ajunge într-un stadiu atât de avansat, poate fi prea târziu pentru un tratament eficient. Majoritatea medicilor sugerează ca tensiunea arterială şi colesterolul să fie monitorizate periodic, însă nu întotdeauna se ţine cont de sfatul doctorului.

O nouă lucrare publicată luna aceasta în Journal of Hypertension (Revista de Hipertensiune) propune o metodă inovatoare de diagnosticare a bolilor cardiace prin analiza urinei.

"Am analizat toate proteinele existente în urină şi ne-am întrebat, 'sunt diferenţe între pacienţii ce suferă de afecţiuni coronariene şi cei sănătoşi?' ", a explicat pentru Deutsche Welle Harald Mischak, unul dintre autorii lucrării, profesor de proteomică la Universitatea Glasgow din Scoţia.

Conţinutul de proteine

Cercetătorii au analizat o serie de peptide şi proteine care sunt prezente în placa ce se formează în interiorul arterelor. Ei au reuşit să diferenţieze mostrele de urină a sute de pacienţi cu afecţiuni cardiace de cele ale câtorva sute de pacienţi voluntari, ce nu sufereau de cardiopatii. Oamenii de ştiinţă au stabilit că această scanare a proteinelor poate fi folosită pe viitor pentru diagnosticarea bolilor inimii.

Mischak a adăugat că acest fapt schimbă complet modul de percepere a bolilor cardiace.

"Cred că nu trebuie să privim afecţiunile coronariene ca pe o boală separată, ci mai degrabă ca pe o boală a sistemului vascular", a precizat omul de ştiinţă austriac.

Doctorul Bukurt Pieske, şeful secţiei de cardiologie a Univeristăţii din Graz în Austria a spus că această metodă reprezintă un progres semnificativ. El a explicat că acest test ar putea fi benefic atât pentru persoanele ce prezintă simptomele unor cardiopatii cât şi pentru cele asimptomatice, care pot depista boala în timp util şi o pot ţine sub observaţie, astfel încât aceasta să nu mai evolueze.

Autori: Cyrus Farivar / Alina Mitroescu
Redactor: Petre M. Iancu