Afronturi la adresa democraţiei

Discutabilă deşi indispensabilă, supravegherea de către serviciile secrete, în respectul faţă de legislaţia şi principiile statului de drept, a informaţiilor şi mesajelor pe care cetăţenii le schimbă sau şi le trimit, face parte din arsenalul luptei antiteroriste. Ceea ce nu înseamnă că ea nu generează dileme şi probleme. Neclarificată pentru FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG este în contextul dat soarta lui Edward Snowden şi dimensiunile programului de supraveghere aplicat de prietenii noştri americani şi britanici. Şi mai învăluit în mister este ce, cum şi cu ce mijloace spionează Rusia şi China mediul digital în numele aceleiaşi lupte împotriva terorismului. Chiar dacă nu tot ceea ce se comite în secret este per se împotriva legii, totuşi respectarea sferei vieţii private a cetăţeanului de către stat este un principiu sacro sanct al democraţiei, dă de înţeles ziarul citat.

Există primejdia ca aşa numita luptă împotriva terorismului, care camuflează de nu puţine spionajul economic să ducă la o perforare progresivă a scutului democraţiei, sugerează MANNHEIMER MORGEN, amintind că ceea ce ieri era interzis, în numele respectului faţă de valorile democraţiei şi ale libertăţii, azi este permis şi normal. Ziarul relevă un paradox: statul menit să garanteze libertatea cetăţenilor săi, practică exact contrariul. Că tocmai state care trec drept întemeietoare ale democraţiei moderne sunt cuprinse de un zel nebunesc în a supraveghea tot ce mişcă impune cu stringenţă o dezbatere publică a chestiunii, deduce BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG. Pînă la declanşarea ei, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG extrage trei învăţăminte din cazul Snowden: America dar şi alte ţări, s-au dedat unei excesive acţiuni de supraveghere şi de secretizare a datelor culese, fără a interveni împotriva celor care camuflează aceste exces. Iar dacă Snowden sau oricare alt activist de felul său, are nevoie spre a se salva, de protecţia Chinei sau a preşedintelui Republicii Ecuador, atunci ceva nu este în regulă cu democraţiile occidentale.

Aşa stînd lucrurile, nu Snowden ci serviciile secrete americane sunt cele care au adus prejudicii cauzei. Sub pretextul luptei antiteroriste, duce SÄCHSISCHE ZEITUNG mai departe ideea, este inadmisibil ca permanentele încălcări ale legii să fie justificate. Călduroasa primire de care a avut parte un Whistleblower precum Snowden s-a datorat repulsiei pe care majoritatea ruşilor o resimt faţă de spionarea lor de către serviciile secrete, scrie MOSKOWSKI KOMSOMOLEZ, menţionînd că dacă ar fi fost confruntată cu un caz similar cu cel al „deconspiratorului” american, Rusia ar fi procedat la fel ca Washingtonul.

Cota de simpatie şi influenţă a Americii în lume a scăzut dramatic în ultima vreme şi spectaculos în urma dezvăluirilor făcute de tînărul informatician, ceea ce, notează MAGYAR NEMZET, îi încurajează pe adversarii ei tradiţionali, China şi Rusia, să mai sape la rădăcina prestigiului Washingtonului, deja grav şifonat şi în urma scandalului Wikileaks, a abuzurilor comise la Guantanamo, şi aşa mai departe. Din perspectiva ziarului maghiar, Snowden care făcîndu-şi un proces de conştiinţă, face un bine omenirii riscîndu-şi viaţa, merită toată simpatia. Iar faptul că dezvăluirile făcute ridică grava întrebare ce are voie şi ce nu are voie să facă statul spre a evita o primejdie, dovedeşte, şi în cazul dat, că mijloacele tehnice pe care le avem la dispoziţie depăşesc cu mult competenţele noastre morale, deduce editorialistul cotidianului DIE WELT.

Cît despre competenţele tribunalului care l-a condamnat pe Berlusconi în primă instanţă la 7 ani de detenţie pentru abuz şi sex cu persoane minore, acestea au fost sfidate cu insolenţă de inculpat care nu-şi simte cîtuşi de puţin ameninţat statutul politic, deşi renumele său este complet ruinat, cel puţin în străinătate, opinează BADISCHE ZEITUNG.

In oricare altă ţară occidentală, un delict precum cel comis de Berlusconi s-ar fi soldat cu abandonarea instantanee a scenei politice de către vinovat, semnalează KÖLNER STADT ANZEIGER, punct de vedere susţinut şi de austriacul DER STANDARD.

In Italia însă, moravurile prevalează asupra legii şi aşa se face că „circul” sau comedia continuă, după cum notează LE JOURNAL DE LA HAUTE MARNE. Pagubele aduse însă democraţiei de acest nedemn spectacol sunt de pe acum extrem de grave…