Agenţiile de rating criticate de scena politică europeană

Datoria agenţiilor de rating este de a analiza şi estima probabilitatea cu care un institut sau un stat se va dovedi capabil să-şi ramburseze datoriile. Una din cele trei agenţii a "îndrăznit" de curând să scadă ratingul Portugaliei, în timp ce altă agenţie a corectat ascendent ratingul României. Mai exact spus, în opinia experţilor agenţiilor, probabilitatea ca Portugalia să-şi ramburseze datoriile a scăzut iar cea a României a crescut.

În primul caz, politicienii europeni au făcut mare vâlvă. În al doilea caz nu s-a întâmplat nimic. Poate şi pentru că guvernul de la Bucureşti şi-a făcut temele. Datoria externă a României atinge în prezent 30% din Produsul Intern Brut. Cea a Portugaliei se află la 93% din PIB. Urmările imediate? Portugalia obţine mai greu împrumuturi financiare pe piaţa privată de capital, România mai uşor.

Ţinând cont şi de faptul că până şi BCE se bazează pe estimările agenţiilor de rating, protestele şi criticile venite mai nou din partea clasei politice europene par doar menite să distragă atenţia de la problemele ei interne. Pentru că - reamintim - munţii de datorii ale unor state comunitare nu sunt opera agenţiilor de rating. Iar arhitectura deficitară a uniunii monetare europene nu a fost inventată la New York.

Nu omorâţi mesagerul!

A genera o Europă unită pe baza unei monede comune nu este chiar simplu. Mulţi analişti au avertizat chiar de la începutul planificării monedei unice că introducerea mai multor state cu evoluţii economice diferite într-o uniune monetară nu poate funcţiona pe termen lung. Iar astăzi, diferenţele economice au ajuns la dimensiuni atât de mari încât ameninţă să distrugă uniunea monetară. Agenţiile de rating sunt binevenite ca ţapi ispăşitori.

Desigur că şi cele trei mari agenţii, Standard & Poors, Moody's şi Fitch au făcut greşeli când, înaintea crizei financiare, au cotat pozitiv pachete întregi de credite false, ceea ce a dus la pierderi de mii de miliarde când tsunami-ul crizei financiare s-a abătut asupra lumii.

Atunci, agenţiile de rating au fost acuzate de a nu fi avertizat la timp. Acum, ele trâmbiţă la timp şi peste tot dificultăţile cu care se confruntă unele state europene. Ceea ce, iar nu ar fi bine, spun politicienii.

Între timp, clasa politică a Uniunii Europene solicită fondarea unei agenţii de rating europene. Dar de ce? Va cota agenţia nou fondată un datornic mai bine doar pentru că e din Europa? Să luăm exemplul Americii. Agenţiile de rating - toate americane - au avertizat că vor reduce rapid ratingul Statelor Unite la nivelul D - adică faliment - dacă America nu va reuşi să ramburseze un credit scadent la 4 august curent. Însă până acum, niciun politician de la Washington nu a criticat vehement agenţiile de rating, cum o fac în prezent politicienii europeni.

Autor: Henrik Böhme/ M.P.

Redactor: Petre M. Iancu