Agitaţie diplomatică la Chişinău

După ce zilele trecute, în cadrul reuniunii Consiliului Permanent al OSCE, diplomatul american Paul Jones a condamnat pe un ton ultimativ acţiunile regimului separatist de la Tiraspol, îndreptate împotriva copiilor români din regiunea transnistreană, ieri, membrii delegaţiei Uniunii Europene sosiţi în Republica Moldova exclusiv pentru a soluţiona această problemă, au cerut cu insistenţă Federaţiei Ruse să facă uz de autoritatea sa pentru a tempera ura lui Igor Smirnov faţă de copiii care vor să înveţe româneşte. Totodată, diplomaţii străini i-au reproşat Ucrainei faptul că permite mărfurilor transnistrene să treacă frontiera fără documente legale, sfidând astfel acordurile semnate anterior cu Chişinăul.

Însuşi anunţul făcut în prealabil de către Înaltului Comisar al Uniunii Europene pentru Politici Externe şi de Securitate, Javier Solana, despre decizia sa de a trimite emisari în Republica Moldova a provocat reacţii imediate atât din partea separatiştilor transnistreni, cât şi din partea Rusiei şi Ucrainei. Astfel, responsabilul de învăţământ din administraţia smirnovistă, Elena Bomeşko, a anunţat că predarea limbii române în baza grafiei latine în şcolile moldoveneşti din regiunea transnistreană este posibilă, dar "numai conform standardelor transnistrene". Această aparentă cedare a separatiştilor nu-i mulţumeşte, însă, pe profesori şi părinţi, deoarece asta ar însemna revenirea la programele de studii din anii ’70, adică din perioada sovietică.

Înainte de sosirea diplomaţilor europeni la Chişinău, şi ambasadorul Ucrainei, Petro Cialîi, s-a grăbit să dezmintă informaţia difuzată cu câteva zile în urmă de agenţia oficială de presă de la Tiraspol ”Olvia-Press”, potrivit căreia ”Ucraina va permite importul şi tranzitarea mărfurilor transnistrene prin teritoriul său”. Deşi cu o întârziere de patru zile, diplomatul ucrainean a apreciat informaţia respectivă drept o provocare pusă la cale de separatişti. Se pare că Petro Cialîi a uitat să dezmintă, însă, şi informaţia, difuzată în aceeaşi zi de aceeaşi agenţie de presă, conform căreia preşedintele ucrainean Leonid Kucima ar fi avut o discuţie telefonică cu Igor Smirnov după care ultimul a dispus deblocarea căilor ferate în schimbul promisiunii lui Kucima că Ucraina va accepta mărfurile transnistrene şi fără ştampila vamală a Republicii Moldova.

După cum era şi de aşteptat, cel mai perfid a reacţionat Kremlinul la vizita emisarilor europeni la Chişinău. Imediat ce a aflat vestea, Ministerul rus de Externe a anunţat despre decizia de a-l trimite la Chişinău pe reprezentantul cu misiuni speciale Igor Savoliski, pentru ca acesta să acorde “asistenţă în vederea soluţionării problemelor şcolilor moldoveneşti din regiunea transnistreană”. Odată ajuns în Republica Moldova, acesta şi-a schimbat, însă, mesajul. El a încercat să convingă diplomaţii europeni de necesitatea revenirii la formatul pentagonal de negocieri, aceasta însemnând că la masa tratativelor ar urma să se aşeze din nou negociatorii din partea Transnistriei, Rusiei, Ucrainei, Republicii Moldova şi ai Misiunii OSCE. De şcolile româneşti din regiunea transnistreană Savoliski nici nu a pomenit. Anterior, Voronin a declarat că nu va mai negocia niciodată cu Smirnov de la egal la egal şi că şi-ar dori un nou format de negocieri cu implicarea Uniunii Europene şi a Statelor Unite ale Americii.

În acelaşi scenariu tacit de îmbunare de către Kremlin a autorităţilor de la Chişinău se înscrie şi invitaţia preşedintelui rus Vladimir Putin adresată omologului său moldovean Vladimir Voronin de a comemora împreună, la 9 mai 2005, la Moscova, aniversarea a 60 de ani de la victoria obţinută de armata sovietică în cel de-l doilea război mondial. Numai că de data aceasta consilierii preşedintelui Putin nu au ţinut cont de faptul că mandatul lui Voronin expiră înainte de această dată şi s-ar putea ca obţinerea unui nou mandat să fie destul de problematică pentru actualul preşedinte comunist.

În cadrul discuţiilor de ieri de la Tiraspol, diplomaţii europeni au insistat mai întâi de toate asupra reluării imediate şi necondiţionate a activităţii şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană şi abia după aceea să se discute asupra viitorului format de negocieri.